Copiii se plâng deseori de dureri abdominale. Deși în cele mai multe cazuri au doar cauze funcționale, nu o patologie care să îngrijoreze, aceste dureri sunt supărătoare și îi pot afecta și emoțional pe
25 Apr, 2024
Tratamente fitoterapeutice contra insolaţiei
Canicula determină dereglarea întregului echilibru al organismului uman, declanşând, la multe persoane, stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, deshidratare, oboseală generală şi chiar leşin. Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare împotriva razelor solare şi de tratare a afecţiunilor cutanate pot fi menţionate ceaiul verde, gălbenele.
Insolaţia se manifestă diferit de la un individ la altul şi în funcţie de categoriile de vârstă. Reacţiile sunt proporţionale cu durata expunerii directe la razele arzătoare ale soarelui. La copii, bătrâni, persoane cu părul închis la culoare şi la persoane obeze sau bolnave cu afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, hipertiroidism, hepatice, renale sau cu etilism cronic, efectele sunt mai puternice din cauza unei deshidratări rapide a corpului, în urma transpiraţiei excesive şi a vărsăturilor. Sunt mai vulnerabile şi persoanele cu boli dermatice care împiedică transpiraţia (psoriazis pe mare suprafaţă, eczeme, sclerodermie).
Insolaţia trebuie să fie privită cu multă seriozitate. Deşi este o afecţiune aparent banală, poate pune viaţa în pericol.
Pacientul cu simptome caracteristice de insolaţie va fi trecut la umbră sau într-un spaţiu răcoros, evitând razele directe ale soarelui. Aici va fi dezbrăcat pentru ca pielea să intre cât mai mult în contact direct cu aerul. Corpul va fi aşezat în poziţie culcată, cu capul şi picioarele uşor ridicate deoarece pot să apară ameţeli din cauza vasodilataţiei periferice şi cutanate.
Tot corpul pacientului trebuie răcorit cu apă rece, de preferat prin pulverizare sau cu ajutorul unui burete sau prosop umed, aplicate la nivelul capului, pe frunte, tâmple şi ceafă, precum şi pe piept, pentru a reduce edemul cerebral şi pentru a scădea temperatura corpului. Dacă există condiţii, pacientul va fi înfăşurat într-un cearşaf umed. În plus, zona arsă va fi ţinută sub jet de apă rece timp de 10-15 minute pentru a preveni apariţia băşicilor. Concomitent se pot aplica şi pungi de gheaţă pe abdomen, gât şi în axile, dar nu direct pe piele, ci sub o pânză groasă. Mâinile şi picioarele vor fi frecţionate energic cu apă fără alcool.
Uneori, răcirea organismului cu apă este insuficientă pentru a asigura scăderea, în scurt timp, a temperaturii foarte ridicate a corpului. De aceea se intervine imediat cu lichide reci, băute în primele 2-4 ore.
Pacientul trebuie să bea 2-3 litri de apă minerală, sucuri naturale, supe de legume şi ceaiuri pentru a înlocui fluidele şi mineralele pierdute prin transpiraţie. Se consideră că s-au consumat suficiente lichide dacă pacientul urinează la fiecare 2-4 ore şi dacă urina are culoarea normală. Deşi pacientul se simte bine după câteva ore, rehidratarea completă pe cale orală se realizează abia după 36 de ore. Copiii cu insolaţie vor trebui să bea lichide chiar dacă nu solicită.
Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare împotriva razelor solare şi de tratare a afecţiunilor cutanate pot fi menţionate ceaiul verde, gălbenelele, aloe vera, fructe de păducel, frunze şi fructe de afin, frunze de urzică, păpădie şi scoarţă de salcie, din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu 200-250 ml decoct.
În tratamentele externe se recomandă:
- duşuri călduţe sau băi generale, în care se adaugă bicarbonat de sodiu (o cană la cadă) sau amidon şi făină de orez (jumătate cană la cadă); baia va dura 15-20 minute, apoi se şterge pielea prin tamponare, cu un prosop moale. Pielea încă umedă va fi pudrată cu mălai şi se va unge cu ulei de măsline;
- comprese cu apă rece sau cu gel de aloe, ceai din rădăcini de nalbă mare, seminţe de gutui, lapte degresat sau iaurt cu care se umezeşte un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 minute. Dacă arsurile sunt pe pleoape se pun comprese reci cu muşeţel sau gălbenele;
- cataplasmele se prepară cu cartofi raşi, frunze de varză zdrobite, cantităţi egale de mălai şi tărâţe de grâu aplicate pe cap, torace şi pe pielea arsă de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de trandafir în oţet de mere;
- ungerea arsurilor cu propolis, ulei de lavandă, ulei de salvie, de măsline sau de cocos, după care se fac spălături cu infuzie de muşeţel, coada-şoricelului, sunătoare sau muguri de plop.
Regimul alimentar
Se recomandă consumul de alimente uşoare, care se digeră bine, precum şi o cură de fructe şi legume proaspete, cu conţinut bogat în apă şi o cantitate echilibrată de săruri minerale (pepene verde, portocale, banane, cartofi, mazăre, salate). Varza, luată sub formă crudă (în aperitive şi salate), sucuri sau fiartă, este benefică datorită bogăţiei în sulf (100 mg%), arsenic, calciu, fosfor, iod şi cupru, cu efecte remineralizante şi revigorante.
La persoane cu arsuri solare grave se vor evita băuturile alcoolice, cafeaua şi alte produse care conţin cofeină, întrucât grăbesc deshidratarea. De asemenea, se exclude fumatul, deoarece nicotina contractă vasele sanguine şi reduce capacitatea de adaptare la căldură.
