Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Tratamente fitoterapeutice în boala Alzheimer

Tratamente fitoterapeutice în boala Alzheimer

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 05 Iulie 2010

În ciuda pesimismului general care consideră boala Alzheimer drept incurabilă, se depun, în prezent, mari eforturi pentru elaborarea viitoarelor strategii de investigare a evoluţiei maladiei şi de găsire a unor soluţii terapeutice eficace de tratament şi de stopare a influenţei factorilor de risc.

Fitoterapia recomandă reţete cu plante care stimulează activitatea cerebrală şi protejează organismul împotriva bolii Alzheimer.

- decoct din 40 g frunze uscate de Ginkgo biloba la 1 litru apă; se fierbe la foc mic timp de 1 oră, într-un recipient închis şi se beau 3 căni pe zi, având efecte protectoare la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului şi în cazul îmbătrânirii premature a creierului.

- infuzie din 5-10 g frunze uscate de saschiu (Vinca minor) la 500 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 ceşti pe zi. Conţinutul ridicat de vincamină are efecte de stimulare a facultăţilor mentale, de mărire a debitului sanguin prin capilarele cerebrale şi de oxigenare a ţesuturilor irigate cu sânge.

- infuzie din ceaiul verde (Camelia sinensis) cu acţiune benefică în tratarea maladiei Alzheimer, având efect în reducerea conţinutului de beta-amiloid care generează plăcile senile. Conţine anumite substanţe bioactive naturale care reduc cu 50% producerea de beta-amiloid în creier. În plus, ceaiul verde conţine antioxidanţi care blochează apariţia radicalilor liberi, cu rol în declanşarea cancerului.

- decoct din amestec de 20 g frunze uscate de Ginkgo, 20 g frunze uscate de saschiu la 1 litru apă rece; se fierbe 30 de minute, se infuzează 15 minute şi se beau 2-3 căni pe zi pentru stimularea funcţiilor memoriei degradate.

- macerat dintr-o lingură frunze, flori şi fructe de păducel la 250 ml apă rece, care se lasă acoperit timp de 12 ore; se beau două căni pe zi în cazuri mai simple de uitare şi lapsus.

Reţeta autorului: ceai verde, bănuţi, Ginkgo, saschiu, rozmarin, busuioc, cicoare şi salvie, cu adaus de Bitter suedez (o linguriţă la cană).

Apiterapia recomandă un preparat din miere de albine, propolis şi polen, în amestec cu fructe de cătină albă.

Regimul alimentar

Un meniu dedicat întăririi memoriei, a puterii de concentrare şi creativităţii implică o cură de sucuri şi crudităţi timp de două luni, din care să nu lipsească sucul de morcov (150 ml de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese), sucul de mere (200 ml de două ori pe zi, la orele 10:00 şi 16:00) şi sucul de portocale (minimum o jumătate de pahar zilnic). Aceste sucuri de legume şi fructe, consumate timp de minimum trei ori pe săptămână, reduc de patru ori riscul de îmbolnăvire, acţionând prin reducerea riscului atacurilor cerebrale şi al tensiunilor intelectuale, ca urmare a conţinutului ridicat în vitamine (mai ales C).

În funcţie de sezon, cura se completează cu căpşuni şi fragi (minimum 150 g pe zi), care atenuează stresul cotidian şi dau un sentiment de confort spiritual datorită conţinutului în lecitine.

Unele legume (broccoli, varză, ţelină, cartofi, ceapă, ridichi) stimulează memoria deteriorată şi previn evoluţia maladiei Alzheimer prin efectul contra oboselii psihice şi a surmenajului intelectual.

La persoanele care şi-au pierdut o parte din funcţiile intelectuale se recomandă fructe de ananas (pentru actori şi muzicieni) şi banane (pentru sportivi de performanţă la care s-au diminuat calmul şi încrederea în forţele proprii).

În regimul de alimentaţie la persoanele în vârstă de peste 60-65 de ani se va asigura plafonul necesar de vitamină B9 (acid folic), existent în legume verzi (spanac, salată, ştevie, pătrunjel, ceapă verde, broccoli, păpădie), precum şi în porumb, ficat de pui şi de vită. Această vitamină intervine în sinteza mai multor neuro-transmiţători şi participă la buna funcţionare a creierului.

Se exclud din alimentaţie carnea de porc, grăsimile animale, cafeaua, băuturile alcoolice în exces, berea, zahărul alb şi produsele zaharoase, precum şi adausurile de excitante, coloranţi chimici şi stabilizatori care pot provoca pierderi de memorie, autism şi B.A. Chiar şi pâinea albă ar trebui să fie înlocuită cu pâine neagră, de secară sau Graham.

Regimul de viaţă

Întrucât bolnavul se comportă ca un copil sub un an este absolut necesară o persoană de îngrijire permanentă pentru a-i supraveghea activitatea zilnică, mai ales în cazul când familia este depăşită de această obligaţie, fiind mai în vârstă decât pacientul sau cu suferinţe grave (pareze, reumatisme acute, neuropatie, afecţiuni cardiace etc).

Persoana angajată pentru asistenţă permanentă trebuie să fie "tare", să facă faţă multor probleme de natură psihologică, emoţională, socială şi economică. Aceste persoane se vor ataşa, cu toată dragostea, de bolnav şi vor urmări bine simptomele acestei boli pentru a interveni la timp, întrucât orice întârziere ar putea avea efecte grave.

Se exclude internarea în spitale, întrucât bolnavul va fi puternic traumatizat într-un cadru nou de viaţă şi cu persoane total necunoscute.

Se va urmări respectarea unui program de antrenare permanentă a memoriei, atenţiei şi gândirii printr-o gimnastică a minţii care menţine creierul activ. Bolnavul va fi îndemnat să se implice mai mult în viaţa cotidiană şi să exercite activităţi recreative, intelectuale, fizice şi sociale care vor întârzia degenerarea mentală şi evoluţia bolii, indiferent de gradul de şcolarizare anterioară sau de profesia exercitată.

În aceste activităţi se includ lecturile din orice domeniu (cărţi, reviste), studiul limbilor străine, jocuri de societate, dezlegarea cuvintelor încrucişate, încercări de pictutri, sculptură etc... Urmează îndemnul de a comenta evenimentele curente, subiectul cărţilor citite, al emisiunilor vizionate la TV şi a unei vizite făcută în altă locuinţă. Prin repetiţii se va asigura consolidarea în memorie a noilor evenimente şi informaţii, implicând astfel neuronii din creier să sintetizeze noi proteine şi acizi nucleici, cu rol de transmiţători.

Prin efectuarea unor exerciţii fizice moderate, timp de 30 minute, de cel puţin două ori pe săptămână, se vor reduce riscurile de demenţă şi Alzheimer cu 60%, având efecte deosebite asupra funcţiilor cognitive. Combinat cu mersul zilnic pe jos, este bine-venit un program de masaje şi băi generale terminate cu un somn adânc şi odihnitor care să permită recuperarea multor amintiri pierdute.