Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tratamente naturiste care diminuează anxietatea
Anxietatea este una dintre cele mai răspândite tulburări, fiind o consecinţă a vieţii trăite într-o societate înstrăinată de natură, în care lipseşte sentimentul unui viitor asigurat şi apar, tot mai frecvent, excese de violenţă. S-a dovedit că multe plante medicinale sunt benefice în tratamentul anxietăţii.
Omul modern a devenit mai vulnerabil ca niciodată în faţa stresului general, care afectează sănătatea fizică şi psihică, uneori pe termen îndelungat. Anxietatea constă într-o stare de teamă, nelinişte, agitaţie, nesiguranţă şi nervozitate, care provoacă o tensiune interioară şi tulburări neurovegetative (dispnee, paloare, tahicardie, transpiraţie excesivă). Există multe metode care pot fi de ajutor în a diminua nivelul anxietăţii. Întrucât tratamentele medicamentoase pot da dependenţă şi unele efecte secundare, se recomandă reţete naturiste, care sunt sigure şi fără nici o formă de dependenţă. În uz intern au efecte sedative, cu calmarea sistemului nervos, echilibrarea stărilor de anxietate şi reducerea palpitaţiilor, mai ales în atacul de panică: - infuzii din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie (2-3 grame flori uscate la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, între mese sau înainte de culcare); - infuzie din frunze de roiniţă, flori şi frunze de păducel şi mâţişori de salcie sau frunze de rozmarin; - infuzie din herba de sunătoare şi talpa gâştei, cu efecte calmante, într-un tratament de minimum 3 luni; - infuzie din conuri de hamei şi rădăcini de obligeană. Pentru situaţii mai grave, inclusiv atacul de panică, se recomandă un amestec de plante în care intră, în proporţii egale, flori de muşeţel şi tei, frunze de roiniţă şi rozmarin, herba de sunătoare. Se prepară o infuzie din 3 linguriţe amestec la 500 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 10 minute şi se beau câte două ceaiuri călduţe pe zi, ultima înainte de culcare. De asemenea, o dietă echilibrată poate deveni un factor primordial în tratamentul anxietăţii, ştiind că există alimente care reduc stările de stres şi panică, în timp ce alte alimente pot să accentueze aceste stări. Reducerea simptomelor de anxietate se realizează printr-un adaos de fosfor în alimentaţie. Ţelina conţine mai mult fosfor decât orice altă legumă şi, ca atare, se recomandă a fi consumată sub formă de salată (rădăcina rasă cu adaos de oţet, ulei şi puţină miere), având efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres. În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, şi seara, se bea câte un pahar cu suc de morcov, amestecat cu suc de mere, luând cantităţi în creştere de la 50 g până la 300 g, într-o cură de 14 zile. După o pauză de 7 zile se reia cura cu aceleaşi doze. Acţiuni sedative au şi castraveţii, care calmează activitatea ficatului şi reglează circulaţia sangvină. Nu se vor neglija nici seminţe ca acelea de floarea-soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, cele de susan, care elimină stresul prin aportul de zinc, precum şi migdalele, nucile şi alunele, bogate în magneziu, care reglează funcţiile suprarenale.