Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tratamente naturiste în cancerul de pancreas şi splină
Cancerul pancreasului apare după vârsta de 45-50 de ani, mai frecvent în capul pancreasului, pe un fond de pancreatită cronică. Se manifestă prin lipsa poftei de mâncare, greaţă, diaree, astenie şi scădere în greutate. Astăzi vă prezentăm tratamentele naturiste recomandate în această afecţiune.
Au existat numeroase cazuri în care compuşii bioactivi din unele plante au intrat în conexiune cu tumora canceroasă dând rezultate miraculoase : - infuzie de salvie din care se beau două căni pe zi; - infuzie din amestec cu flori de gălbenele, flori de coada-şoricelului şi frunze de urzică vie (în părţi egale) din care se iau două linguri la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, înainte de mese. Se adaugă o lingură bitter suedez la cană şi 6 înghiţituri cu decoct de obligeană, preparat prin macerarea rizomilor (trei linguri la un litru apă rece) timp de două zile, după care se încălzeşte şi se strecoară. Se constată că după câteva zile dispar edemele la picioare, se uşurează durerile şi se îmbunătăţeşte analiza sângelui şi a urinei; - tinctură 10% din amestec cu flori de urzică moartă, frunze de tuia, herba de rostopască şi lichen de piatră, rizom de obligeană şi fructe de fenicul (în părţi egale); se iau câte 10-20 de picături de trei ori pe zi, după mesele principale, într-o cură de două luni pe trimestru; - sirop de creson (o linguriţă de trei ori pe zi); - comprese pe zona pancreasului şi a splinei cu terci din coada-calului, paie de ovăz, flori de fân şi foi de varză. Regimul alimentar Alimentaţia raţională şi controlată permanent rămâne metoda profilactică de mare importanţă în prevenirea apariţiei cancerului şi în terapia diferitelor forme de cancere digestive, asigurând distrugerea celulelor maligne şi revigorarea sistemului imunitar. Există o legătură incontestabilă între alimentaţie şi bolile maligne, fiind stabilit că o dietă greşită poate declanşa şi grăbi carcinogeneza, acţionând pe mai multe căi: - consumul exagerat de alimente, la un plafon care determină mortalitatea prin cancer, mai frecvent la persoanele supraponderale; - raport anormal între principiile alimentare, cu exces de carne şi grăsimi animale; - conţinut subnormal de fibre vegetale din alimente, absolut necesare în protecţia mucoasei intestinale şi în prevenirea cancerului de colon şi rect; - ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substanţe cancerigene cum ar fi nitraţii şi nitriţii din îngrăşămintele chimice azotate precum şi din pesticide (erbicide, fungicide, insecticide) preluate o dată cu alimentele şi transformate enzimatic, la nivelul stomacului, în substanţe puternic cancerigene. Din momentul depistării cancerului la aparatul digestiv nu este indicat repausul alimentar absolut, în care să se consume numai lichide, întrucât ar putea să streseze pe bolnav. La intervale de două luni se recomandă un regim de cruţare digestivă: - prima zi cu repaus alimentar, numai cu apă şi ceaiuri; - următoarele 4-6 zile cu consum de ceaiuri şi sucuri de legume şi fructe; - în continuare, regim alimentar bazat pe 40-50% crudităţi (legume şi fructe proaspete), sucuri naturale, lapte crud, iaurt (750 g pe zi) cu grâu germinat şi fulgi de cereale, pâine integrală sau graham (200 g pe zi), cartofi copţi, vegetale colorate (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, broccoli), ceapă, usturoi, zeamă de varză acră (diluată cu bulion de legume), miere de albine polifloră, miez de nucă măcinat. S-a dovedit că acest regim alimentar, bine supravegheat, asigură stimularea sistemului imunitar şi capacitatea de apărare antitumorală şi antibacteriană, mai ales când se trece la o dietă predominant vegetală, cu legume şi fructe, în stare proaspătă sau de sucuri, cu conţinut bogat în vitamine şi oligoelemente.