Tratamente naturiste pentru două boli de toamnă: sinuzita şi traheita

Sinuzita este inflamaţia mucoasei care căptuşeşte cavităţile oaselor feţei (maxilar, frontal, etmoid) şi de la baza craniului (sferoid). Traheita este o inflamaţie a mucoasei traheale, manifestată prin tuse seacă, urmată de expectoraţie (mucoasă sau purulentă) şi durere ca o arsură în spatele sternului. Ambele boli sunt specifice perioadelor mai reci ale anului, însă pot fi tratate cu succes cu ajutorul remediilor naturiste.

Sinuzita apare frecvent pe o rinită banală a mucoasei nazale, după instalarea unei infecţii cu microbi, inspiraţi pe nas, proveniţi de la persoane deja bolnave, prin tuse, strănut, vorbire şi sărut. De asemenea, poate fi o complicaţie a gripei, a guturaiului, a rujeolei şi a scarlatinei.

Boala se manifestă prin scurgeri nazale, strănuturi, febră, dureri frontale, de ochi şi sub pomeţii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secreţii mucoase sau purulente, tumefacţia pleoapelor superioare şi stare generală proastă. După infectarea sinusurilor sunt posibile reacţii negative, mai ales la persoane cu diferite tipuri de alergii la care organismul eliberează cantităţi sporite de histamine.

Sinuzita poate fi acută sau cronicizată, purulentă sau nepurulentă. În forma acută, durerile sunt suborbitale, cu iradieri în molarii superiori (sinuzită maxilară), frontale cu iradieri în tâmple (sinuzită frontală) şi dureri la ceafă (sinuzită sferoidală).

Tratamentele fitoterapeutice

Tratamentele se fac, în majoritate, pe cale externă, prin:

- inhalaţii sau băi de aburi, seara, cu flori de muşeţel, lavandă, coada şoricelului, mentă, cimbrişor, măghiran, salvie, cetină de pin, ceapă, sare, cu efecte antiseptice, antiinflamatoare, sedative şi sudorifice;

- aspiraţii nazale cu infuzii călduţe de muşeţel, mentă, salvie, soc, coada calului, sunătoare, coada şoricelului, rădăcini de cerenţel, seminţe măcinate de schinduf sau de in;

- cataplasme locale cu terci de tătăneasă, coada calului, cartofi cruzi, stropiţi cu alcool, rădăcini de schinduf, flori de fân sau frunze zdrobite de varză albă, ţinute peste noapte;

- masaje locale cu uleiuri eterice (mentă, lavandă, pin, eucalipt), cu tinctură de propolis şi bitter suedez şi cu alifie de gălbenele şi cătină.

În uz intern sunt indicate infuziile din flori de muşeţel, salvie, coada şoricelului, trei fraţi pătaţi, răchitan (câte 2-3 căni pe zi), iar în cazul unui focar de infecţie sunt eficiente ceaiurile de gălbenele, creţişoară, coacăz negru şi răchitan (câte 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice şi antibiotice.

Apiterapia recomandă soluţie de propolis 5% în alcool din care se pun câte 5 picături în fiecare nară de 3 ori pe zi sau mestecarea unei bucăţi de fagure cu miere (15 minute pe zi) şi consumul zilnic a două linguriţe cu căpăceală de fagure, timp de 3 zile consecutiv.

Alimentaţia bolnavilor de sinuzită

Se recomandă cel puţin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub formă de sucuri şi ceaiuri antiinflamatorii cu muşeţel şi cimbrişor, având rolul de a păstra umedă mucoasa nazală.

În continuare se administrează o alimentaţie uşoară, bogată în legume şi fructe cu vitamina C şi săruri minerale (suc de lămâie diluat cu apă călduţă luat dimineaţa înainte de masă, suc de orz verde, spanac, varză albă, ridichi negre, caise, boabe de ienupăr, germeni de cereale, lapte şi produse lactate (iaurt, brânzeturi). Este indicat hreanul ras şi amestecat cu puţin suc de lămâie (câte o linguriţă de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, după care nu se mai consumă nimic timp de 30 de minute).

Se impun restricţii la grăsimi animale şi cărnuri, cartofi, pâine albă, dulceţuri, condimente iuţi şi oţet.

Regimul de viaţă

Regimul de viaţă impune un repaus odihnitor la pat, într-o cameră curată (fără praf), cu aer umidificat şi bine încălzită (la temperatura de circa 200C) în care nu se fumează (desigur eliminarea definitivă a fumatului de către pacient). Se interzice păstrarea în cameră a florilor puternic mirositoare şi a animalelor de casă.

Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apă caldă, cataplasme cu ceapă tăiată mărunt, sare sau mălai, băi calde de şezut (două pe săptămână) şi băi alternative (calde-reci) de picioare. Pe sinusuri se pot pune săculeţi plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbaţi după ce se răcesc.

Tratamentul balneoclimateric

În cazul sinuzitelor cronice se fac inhalaţii sau se beau ape sulfuroase din staţiunile Govora, Călimăneşti, Căciulata, Herculane, Nicolina-Iaşi, Strunga, Slănic-Moldova, Mangalia. Este eficient şi nămolul de Techirghiol aplicat pe sinusuri, în 10-12 şedinţe pe durată de 10-15 minute.

Remedii contra traheitei

În condiţii de frig, umiditate şi răceală, traheita evoluează spre tuse violentă, variabilă ca durată, însoţită deseori de o stare generală de guturai, şi se asociază, de obicei, cu laringita şi bronşita.

Tratamentele terapeutice pentru traheită se fac cu:

- infuzie din flori (de arnică, lavandă, lumânărică, nalbă de grădină, soc), flori şi frunze (de podbal şi nalbă de cultură), frunze (de salvie), herba (de isop, cimbrişor, cimbru de cultură), seminţe (de asmăţui);

- infuzie de turiţă mare - Agrimonia (o linguriţă herba la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 15 minute şi se beau două căni pe zi;

- decoct din rădăcini (de iarbă mare şi lemn dulce);

- decoct din lichen de pădure (o linguriţă herba la 250 ml apa); se fierbe 15-20 de minute şi se beau două căni pe zi;

- decoct din herba de busuioc şi toporaşi, rădăcini de iarbă mare şi seminţe măcinate de fenicul (în părţi egale); din amestec se iau două linguriţe la 250 ml apă, se fierbe 10 minute, se infuzează 5-10 minute şi se beau două căni pe zi (dimineaţa şi seara);

- decoct din flori de nalbă, herba de isop, cimbrişor, podbal, scai vânăt, rădăcini de nalbă mare, frunze de pătlagină (în părţi egale); din amestec se iau două linguriţe la 250 ml apă, se fierbe 15 minute şi se beau 3 căni pe zi, după mese, adăugând câte o linguriţă de bitter suedez;

- decoct dintr-o linguriţă seminţe de gutui şi 2-3 smochine la 400 ml apă; se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 5 minute şi se beau câte 50 ml la intervale de două ore;

- decoct din 5 cepe, care se fierb într-un litru de infuzie din muguri de brad; se adaugă 10 g miere de albine şi se beau două căni pe zi;

Siropuri pentru fluidizarea secreţiilor:

- sirop din 100 g isop, care se opăreşte cu un litru apă clocotită, se infuzează o oră, se strecoară şi se amestecă cu 1,5 kg miere de albine; se pune pe baia de apă pentru câteva momente, se amestecă bine şi se iau câte 4-6 linguri pe zi;

- sirop din 100 g frunze de pătlagină, bine spălate, care se trec prin maşina de tocat, se adaugă puţină apă, 300 g zahăr şi 250 g miere; se fierbe la foc mic, se amestecă până la formarea unui lichid vâscos, care se toarnă în borcane uscate şi încălzite. Se păstrează în frigider şi se ia, zilnic, câte o lingură înainte de fiecare masă (la copii câte o linguriţă).

- sirop din 100 g muguri de pin tocaţi mărunt, care se macerează 12 ore în 100 ml alcool 700; se adaugă un litru apă clocotită, se lasă la macerat încă 6 ore, se strecoară şi se adaugă 200 g zahăr la 100 ml soluţie, care se fierbe împreună, până capătă o consistenţă siropoasă. Se iau câte 5-6 linguriţe pe zi.

În uz extern se face o gargară, de 3-4 ori pe zi, cu un decoct dintr-un amestec din flori de mac roşu, toporaşi, nalbă mare şi iarbă mare, rădăcini de pir şi frunze de varză (în părţi egale); din amestec se ia o linguriţă şi se fierbe 2-3 minute în 250 ml apa, având efecte în fluidizarea secreţiilor şi uşurarea respiraţiei.

Pe piept se aplică un unguent cu extract uleios din muguri de brad şi pin peste care se pun comprese sau cataplasme din frunze de pătlagină şi de varză, terci de făină de muştar.

Regimul alimentar se bazează, în proporţie de 75-80%, pe sucuri şi crudităţi şi siropuri pentru afecţiuni pulmonare (5-8 linguriţe pe zi).