Tratamente naturiste recomandate cardiacilor

În prevenirea şi combaterea bolilor cardiace se recomandă introducerea unei diete zilnice cu predominanţă vegetariană, sărace în grăsimi saturate şi cu conţinut ridicat în antioxidanţi, precum şi o serie de tratamente naturiste, cu eficienţă dovedită în timp.

În consumul intern, deosebit de eficiente sunt:r ceaiurile (infuzii sau decocturi) preparate din plante, separate sau în amestecuri. Acestea se îndulcesc cu miere şi se servesc, călduţe, în timpul crizelor sau câte două-trei căni pe zi.

- flori, frunze şi fructe de păducel cu acţiuni favorabile în angina pectorală, cardiopatia ischemică, acţionând ca vasodilatator coronarian şi periferic, aritmii, fibrilaţii, hipertensiune arterială, ateroscleroză, miocardită, fluidizarea sângelui şi creşterea permeabilităţii vaselor şi arterelor;

- flori de arnică, lavandă, soc, tei, coada-şoricelului, lăcrămioare şi mac roşu:

- frunze de anghinare, cu efecte terapeutice în angina pectorală şi insuficienţa cardiacă cu edeme;

- frunze de coacăz negru, afin, mentă, roiniţă, pătrunjel, mărar, leuştean, degeţel, frasin, zmeur;

- herba de talpa-gâştei, cu efecte în nevroze cardiace, tahicardie, hipertensiune arterială, angină pectorală şi în reglarea bătăilor inimii după stări nevrotice;

- herba de saschiu, rostopască, cimbrişor, traista-ciobanului, coada-calului, cicoare, rozmarin;

- fructe de hamei, măceş, fenicul, chimion;

- rădăcini de valeriană, cu efecte sedative, antispastice, hipotensive şi tonice asupra muşchiului cardiac şi în nevroze cardiace;

- bulbi de usturoi.

Preparate naturiste recomandate

Tincturile preparate în concentraţie de 20% în alcool 400, din care se iau câte 20 picături de trei ori pe zi, într-o cură de o lună, cu pauze de câte o săptămână, folosind plante de păducel, roiniţă, valeriană, degeţel, usturoi, zmeur (frunze) şi măceşe.

Extracte şi macerate din amestecul cu păducel, usturoi, vâsc, având efecte în prevenirea infarctului miocardic, reducerea hipertensiunii, a colesterolului din sânge şi a pericolului de tromboză.

Extracte din muguri de corn (luate în prima săptămână) şi muguri de arin negru (luate în a doua săptămână), cu efecte contra sechelelor infarctului miocardic.

Extracte din muguri de sânger, pentru prevenirea stării de preinfarct şi de arterită la nivelul membrelor inferioare.

Ulei de cătină albă, luând câte două linguriţe de două-trei ori pe zi, înainte de fiecare masă principală, cu puţină miere de albine.

Ulei din seminţe de struguri macerate timp de 14 zile.

Vin tonic, preparat din 10-12 tulpini de pătrunjel puse într-un litru de vin cu adaos de două linguri de oţet de vin; se fierbe 10 minute, se adaugă două linguri de miere şi se consumă zilnic câte două-trei linguri.

Vin tonic de rozmarin, preparat din 150 grame frunze verzi, tocate mărunt, macerate într-un litru de vin, timp de patru zile, din care se beau câte două păhărele zilnic, la prânz şi seara.

Vin tonic de ciuboţica-cucului, obţinut din 100 g flori proaspete, tocate mărunt, macerate într-un litru de vin alb, timp de 14 zile; din acesta se vor lua câte trei linguri pe zi, cu 30 minute înainte de mesele principale.

Sirop de coacăze negre preparat din 500 grame fructe uscate la un litru apă care se fierbe 15 minute la foc mic, se strecoară cu stoarcere prin tifon, se adaugă 250 g zahăr şi se fierbe din nou până la consistenţa unui sirop; se consumă câte o linguriţă, de trei ori pe zi, având acţiune sedativă.

Petru uz extern se recomandă comprese şi unguente cu gălbenele, aplicate pe zona inimii, precum şi băi calde la 40 grade C, la mâini şi picioare, timp de 15 secunde, repetate de câteva ori până la ameliorarea durerilor cardiace.

În prevenirea şi combaterea bolilor coronariene se recomandă introducerea unei diete zilnice cu predominanţă vegetariană (legume şi fructe), sărace în grăsimi saturate şi cu conţinut ridicat în antioxidanţi cum sunt vitaminele E, C, B6, B12, acid folic, carotenoizi, flavonoizi, vin roşu, seleniu, magneziu etc.

Dintre legumele proaspete să nu lipsească verdeţurile (pătrunjel, spanac, mărar, ceapă, usturoi, cimbru, busuioc), apoi morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză, hrean. Dintre fructe sunt indicate a se consuma mere, pere, struguri, pepeni verzi, zmeură, lămâi, portocale, grapefruit, banane etc, care sunt bogate în vitaminele; C şi B şi au rol în blocarea depunerii acidului lactic în miocard.

Este deosebit de valoros regimul alimentar respectat de populaţia din jurul Mediteranei, care consumă, zilnic, mult peşte, ulei de peşte şi ulei de măsline, bogate în acizi graşi polinesaturaţi.

Zilnic, timp de două săptămâni, se recomandă să se înghită câte un căţel de usturoi, cu 30 minute înainte de mesele principale. În celelalte două săptămâni ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40 g pe zi), fulgi de ovăz, borş de putină şi oţet de mere. În aceste zile se vor lua una-două linguri de uleiuri vegetale (de măsline, floarea-soarelui, porumb, soia), care au un conţinut bogat în acizi graşi nesaturaţi, cu rol important în scăderea colesterolului din sânge.