Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tratamente recomandate pentru bolile de picioare
În numărul de astăzi vă vom prezenta câteva dintre tipurile de tratamente indicate în combaterea bolilor de picioare, dar şi sugestii legate de modul în care ar trebui îngrijite acestea
Tratamentul dietetic, prima formă de terapie recomandată, are ca obiectiv folosirea corectă a alimentelor în excesul sau deficitul ponderal, în tulburări de tonus şi troficitate musculară, în modificări de rezistenţă a oaselor prin carenţă de săruri minerale, vitamine sau proteine. Tratament igienic se referă la menţinerea unei curăţenii sistematice a întregului corp şi, măcar o dată pe zi, igienizarea şi îngrijirea corespunzătoare a picioarelor. Tratamentul medicamentos presupune prevenirea şi tratarea bolilor picioarelor, care pot duce la îmbolnăvirea la distanţă a unor organe şi aparate. Tratamentul balneofizical, prin paleta sa largă de proceduri (hidro, termo, electro, maso, kinetic), cu aplicaţii locale sau generale, are un bun rol profilactic şi curativ, dar mai ales de recuperare funcţională. Postura şi mobilizarea normală a tuturor segmentelor corpului este importantă, dar mai ales a tălpilor, care au sarcina de susţinere a corpului şi de păstrare permanentă a echilibrului în poziţia verticală. Reglând raportul dintre contracţii şi relaxare, se modelează postura, dar, în acelaşi timp, şi o anumită postură poate să relaxeze sau să tonifice anumite grupe musculare. Pe acest principiu se bazează tratamentul sportiv modern, care creşte performanţele, reducând consumul nefolositor de energie sau stimulând unele zone reflexogene din talpă. Îngrijire riguroasă a pielii şi a unghiilor, absolut necesară Tratamentul pielii picioarelor şi al unghiilor se referă, în special, la tratarea leziunile traumatice la acest nivel, care se produc fie prin eroziune, cum sunt ulceraţiile, rosăturile, rănile, fie prin reacţie hiperproductivă (bătăturile), îngroşările şi deformările. Sunt cele mai frecvente astfel de afecţiuni şi sunt, de obicei, rezolvate în afara cabinetului de dermatologie. Dar există numeroase boli infecţioase (virale, microbiene, fungice) sau boli tumorale ale pielii care trebuie rezolvate repede şi bine de către specialistul dermatolog, pentru că tratamentul este de lungă durată, scump şi important pentru sănătatea omului. Oricum, intervenţiile cu instrumente tăietoare, chiar dacă sunt numai la unghii, trebuie făcute cu multă grijă şi responsabilitate, pentru a nu produce îmbolnăvirea de hepatită, SIDA, micoze sau chiar infecţii microbiene banale. Tratamentul cu orteze Susţinătoarele plantare, talonetele, branţurile sunt piese confecţionate din piele, plută sau material plastic, cu elasticitate şi rezistenţă diferită, astfel încât să protejeze deformările de la nivelul plantelor, care nu se mai pot corecta (de exemplu, monturile) sau să stimuleze musculatura picioarelor pentru redresarea şi corectarea poziţiilor anormale (de exemplu, piciorul plat). Aceste piese, făcute după măsurători bine individualizate, se introduc în pantoful de serie sau se adaptează în pantofi medicali, făcuţi special după conformaţia şi necesitatea fiecărui picior. Ca şi la ochelari, proteze auditive sau proteze dentare, şi ortezele plantare, care corectează şi nu înlocuiesc lipsa unui picior (înlocuirea este făcută de proteză), au nevoie de timp şi antrenament pentru adaptarea omului, astfel încât statica şi dinamica să fie cât mai nedureroase şi apropiate de normal. Ortezele plantare de corectare, de protejare, dar mai ales de stimulare sunt obiecte medicale de mare fineţe, la care contează un milimetru în plus sau în minus. Ca şi la protezele dentare sau ochelari, este foarte importantă priceperea medicului şi îndemânarea tehnicianului cu care colaborează. Unele deformaţii înnăscute sau dobândite în timp, care nu se pot corecta prin exerciţii fizice, de exemplu - monturile, au doar rezolvare chirurgicală; aşadar, se recurge la tratament ortopedo-chirurgical. Prin manevre sângerânde chirurgicale, se reaşează elemente osoase deviate, întărindu-se muşchii şi tendoanele sau, pur şi simplu, se îndepărtează un element anatomic stânjenitor, de exemplu - un deget deformat şi dureros în ortostatism şi mers. În perspectivă, aşa cum este transplantul de organe, chirurgia plastică şi reparatorie va rezolva situaţiile în care doar amputaţia este o soluţie şi apoi protezarea cu un segment anatomic artificial.