Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Tratamente şi diete naturiste în ateroscleroză

Tratamente şi diete naturiste în ateroscleroză

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 16 Martie 2014

Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care prezintă acţiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, vasodilatatoare, sedative şi hipotensive. Aceste plante au efecte în evitarea cauzelor care duc la ateroscleroză, contribuind la dizolvarea colesterolului sanguin, la prevenirea oxidării colesterolului şi a formării de cheaguri prin artere.

Ateroscleroza este o boală metabolică ce apare ca urmare a depunerilor, pe pereţii interni ai arterelor, a unor depozite de substanţe grase, lipido-colesterolice şi săruri de calciu, care formează plăci de ateroame. În paralel cu aceste depuneri are loc sclerozarea pereţilor arterelor care devin rigizi în urma formării unui ţesut conjunctiv, cu pierderea elasticităţii. Treptat, lumenul arterelor se îngustează şi chiar se poate astupa, după care urmează ruperea vaselor şi hemoragii care pun în pericol viaţa omului.

Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care prezintă acţiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, vasodilatatoare, sedative şi hipotensive. Aceste plante au efecte în evitarea cauzelor care duc la ateroscleroză, contribuind la dizolvarea colesterolului sanguin, la prevenirea oxidării colesterolului şi a formării de cheaguri prin artere.

În acest scop se vor face tratamente de lungă durată (două luni) cu ceaiuri din flori, frunze şi fructe de păducel, flori de soc şi arnică, frunze de anghinare, gingko biloba, mesteacăn, păpădie, patlagină, saschiu, vâsc, herba de coada-calului, sulfină, traista-ciobanului, teci de fasole şi fructe de cătină albă, afine, fragi, ienupăr, măceşe, coacăze negre, coriandru, chimion.

Eficienţa tratamentelor creşte prin folosirea unor combinaţii între plantele de mai sus, cu adaos de alte specii (valeriană, angelica, cicoare, tei, gălbenele, leurdă, lavandă, lămâiţă, lemn-dulce, mentă, osul-iepurelui, roiniţă, ventrilică).

În tratamente externe se recomandă băi reci de mâini şi picioare (dimineaţa şi seara), în care se introduc frunze, fructe şi scoarţă de castan sălbatic, coajă de salcie, flori de păducel şi usturoi zdrobit. În baie se mai pot turna extracte uleioase de castan, sulfină, sânziene, gălbenele şi tătăneasă. Băile durează câte 15 minute pe zi timp de trei săptămâni. Dimineaţa se va face şi un masaj cu o perie aspră şi uscată pe picioare, mâini, spate, piept şi pântece.

Apiterapia recomandă bolnavilor de ateroscleroză polen (câte 20 g pe zi), polenovital, tinctură de propolis 20%, lăptişor de matcă şi miere de albine (de floarea-soarelui).

Regimul alimentar trebuie să fie hipocaloric şi hiposodat pentru scăderea colesterolului sanguin, cu condiţia să păstreze toate principiile nutritive. Aportul total caloric trebuie redus cu 20-40%, în timp ce aportul de grăsimi va trebui să se reducă la jumătate (maximum 40-50 g/zi).

Baza alimentaţiei va fi preponderent lacto-vegetariană, ca sursă principală de vitamine şi săruri minerale, în care 60% va consta din sucuri şi crudităţi de legume (morcov, sfeclă roşie, ţelină, spanac, mărar, pătrunjel, tomate, varză, ardei, praz, usturoi crud (2-3 căţei pe zi), suc de ceapă (pentru fluidificarea sângelui şi evitarea trombozei şi infarctului), supe de roşii şi de legume degresate, lapte smântânit, brânză de vaci, iaurt (10 linguri pe zi timp de două săptămâni), suc de cartofi cruzi, hrean ras, oţet de mere etc. Se mai pot consuma, cu restricţie cantitativă, carne slabă de pasăre şi vită (numai două zile pe săptămână), mult peşte (şalău, ştiucă, biban, păstrăv, scrumbie), uleiuri vegetale, margarină, pâine integrală, fulgi de porumb, drojdie (trei linguriţe pe zi pentru purificarea sângelui). Înainte de mese se va lua câte o lingură din amestec, în părţi egale, cu ulei de măsline, miere de albine şi suc de lămâie.

O atenţie permanentă va fi acordată vitaminelor, pe cât posibil naturale. Vitamina C are un important rol antiaterogen, prin transformarea colesterolului în acizi biliari, care sunt eliminaţi prin căile biliare. Vitaminele A şi E reduc absorbţia colesterolului pe pereţii interni ai vaselor sanguine.

Dintre fructe sunt recomandate mere, cireşe, vişine, prune, afine, căpşuni, măceşe, mure, agrişe, cătină albă, nuci, lămâi, portocale, grepfrut, seminţe de dovleac şi de floarea-soarelui.