Tratamentele naturiste, cea mai bună metodă de combatere a nevrozelor

Sub aspect clinic, nevroza reprezintă o epuizare, parţială, a reacţiilor sistemului nervos central şi periferic, în special a scoarţei cerebrale, atunci când este supusă unor eforturi mari şi complexe, fizice şi mai ales intelectuale. În majoritatea nevrozelor s-au obţinut rezultate bune prin tratamente pe bază de plante medicinale, asociate cu o dietă echilibrată şi suplimentări de vitamine (A, B, C, D) şi de săruri minerale (Mg, Si, Co, Li).

Nevrozele sunt afecţiuni reversibile şi nu alterează facultăţile intelectuale şi personalitatea bolnavului, întrucât acesta rămâne conştient, dar nu se poate controla.

În funcţie de natura tulburărilor funcţionale, nevrozele prezintă patru forme distincte de manifestare: astenică, obsesivo-fobică, isterică şi mixtă.

Nevroza astenică (neurastenia) este provocată în urma unor eforturi mari, care duc la oboseală accentuată, fizică sau intelectuală. Se manifestă prin astenie, ameţeală, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranţă la mers, excitaţie emotivă, stare de plâns nereţinut, nerăbdare, slăbirea vederii, lipsa de concentrare şi de energie, atenţie deficitară, priviri în gol, insomnie sau somn superficial şi neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decât la culcare.

Nevroza obsesivo-fobică (psihastenia) se caracterizează prin apariţia de obsesii şi fobii pe un fond de anxietate, cu nelinişte permanentă, nesiguranţă, dubii, melancolie şi idei fixe, obsedante, asupra unor boli imaginare (cancer, paralizie, epilepsie, persecuţii). Cea mai frecventă este frica nejustificată de orice (animale, oameni, obiecte colţuroase sau în mişcare, lumină puternică sau întuneric). Bolnavul se manifestă prin nelinişte, spaimă, pierderea memoriei, a atenţiei şi a voinţei de muncă, scăderea randamentului în orice activitate, tremurături dese, crampe abdominale, răciri ale extremităţilor, ameţeli şi senzaţia de oprire a inimii.

Nevroza isterică (isteria) se manifestă prin excitaţii temporare, cu intensităţi exagerate în mod subiectiv de către bolnav, care ajunge până la convulsii. Are drept cauze acţiunile unor factori psihogeni (certuri, conflicte, discuţii contradictorii, bătăi). Criza durează câteva minute sau câteva ore, după care bolnavul (bolnava) îşi aminteşte numai o parte din evenimentele petrecute.

La persoane cu nervii slăbiţi, boala poate evolua spre paraplegie, hemiplegie, tulburări grave de sensibilitate şi chiar muţenie sau surditate.

Nevroza mixtă se caracterizează prin tulburări motorii ca: ticuri la faţă şi mâini, crampe musculare, cârcei, bâlbâială.

Ce tratamente recomandă fitoterapia

- infuzie cu un amestec de plante, format din fructe de păducel (o parte), flori de tei cu bractee (o parte), conuri de hamei (o parte), herbă de talpa-gâştei (1,5 părţi) şi rădăcini de valeriană (1,5 părţi). Din acest amestec se ia o lingură la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10-15 minute, se strecoară, se îndulceşte după gust şi se beau 1-2 căni pe zi, având proprietăţi sedative şi antispasmodice, cu utilizări în stări de excitaţii nervoase, în liniştirea nervilor şi reglarea ritmului cardiac. La acest amestec de plante se pot adăuga, după caz, capsule de mac şi herba de sovârf, din care se beau câte două ceaiuri pe zi, având acţiune sedativă şi uşor hipnotică, cu rol în combaterea tulburărilor nervoase însoţite de insomnii rebele;

- tinctură în alcool 400 cu herbă de talpa-gâştei, flori şi frunze de păducel, flori de lavandă, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei (în părţi egale), din care se iau 50 g amestec la 500 ml alcool; după macerare timp de 7 zile se consumă câte 1-2 linguriţe, de 2-3 ori pe zi, cu 20 de minute înainte de mese, pe o perioadă de o lună pe trimestru;

- tinctură în alcool 400 cu rădăcini de angelică, rădăcini de ghinţură, rizomi de obligeană, herbă de talpa-gâştei şi fructe de coriandru (în părţi egale), care se consumă ca anterior.

În tratarea nevrozelor apărute în urma suprasolicitărilor sistemului nervos, pe lângă speciile medicinale menţionate, utilizate separat sau în amestec, sunt eficiente şi alte plante administrate sub formă de infuzii: busuioc, muşeţel, sulfină, lavandă, măghiran, obligeană, sunătoare, roiniţă, rozmarin, mentă, salvie, soc, trifoişte de baltă, vâsc şi scoarţă de salcie.

La toate aceste ceaiuri este indicat să se adauge câte o lingură de bitter suedez.

Băi, masaje şi cataplasme, pentru tratamentele externe

În uz extern sunt mult folosite băile calde, cu diferite plante:

- baie generală cu un amestec din flori de tei, rădăcini de valeriană, herbă de sulfină (câte 20 g), puse într-o pungă de tifon, care se îmbibă cu apă rece, apoi se fierbe 5 minute, iar decoctul se toarnă în cadă şi se fac 18-21 de băi, la intervale de două zile, având efecte bune în stări de anxietate, nelinişte motorie şi palpitaţii;

- baie generală caldă (32-340C) cu infuzie din flori de lavandă şi tei (câte 200 g la 3 litri de apă);

- baie generală cu extract de lavandă (20 g flori la un litru de apă clocotită), care se toarnă în cada de baie cu apă caldă la 370C, unde se stă timp de 20 de minute; se fac 15-20 de băi în 2-3 serii pe an, având efecte sedative şi deodorizante. În locul extractului se poate folosi uleiul de lavandă diluat cu cantităţi egale de alcool 700, din care se toarnă 3-4 g în cada de baie;

- baie generală cu extract din ace de pin (150 g la o cadă de apă la 370C); baia durează 15-20 de minute şi se repetă 15-20 de zile consecutiv, în 2-3 cure pe an, cu efecte în nevroză cardiacă cu palpitaţii, sufocări şi dureri precardiace. În locul extractului se poate folosi un amestec de uleiuri eterice de conifere (brad, pin, molid) în alcool 700; se toarnă câte 10 ml la o cadă şi se face zilnic o baie, înainte de culcare, într-o cură de 20 de şedinţe;

- baie generală cu scoarţă de salcie (200-300 g, măcinată, care se fierbe 30 de minute într-un litru de apă); se strecoară şi se adaugă în apa din cadă încălzită la 37-380C. Baia durează 20-30 de minute, într-o cură de 15-20 de zile care se repetă după 1-3 luni, având acţiune sedativă, antiinflamatoare şi antinevralgică;

- băi cu amestec de cimbrişor (200 g), stroh de fân (500 g), coada-şoricelului (200 g), priboi (200 g), care se fierb 10 minute în 15-20 de litri de apă şi se toarnă în cadă pentru a face câte două băi pe săptămână;

- băi de mâini şi de picioare cu esenţă de păducel (flori), măceş (petale şi boboci), mentă (herbă, salvie (frunze);

- masaje cu tinctură de roiniţă, sânziene, valeriană şi măghiran sau cu ulei eteric de mentă, fenicul, coada-şoricelului şi roiniţă;

- cataplasmă pe ceafă, frunte şi coloană cu terci de traista-ciobanului, mentă, hrean ras şi seminţe de muştar.

Regimul alimentar va cuprinde obligatoriu iaurt, pătrunjel şi usturoi

Regimul alimentar recomandă, în general, o cură de dezintoxicare cu crudităţi şi sucuri naturale, care conţin alimente bogate în vitamine şi oligoelemente. Urmează o perioadă cu un consum de alimente dovedite a avea efecte terapeutice: lapte cu fulgi de ovăz sau cu grâu germinat, iaurt, salată, spanac, pătrunjel, usturoi, ceapă tocată cu miere, dovleac, caise, mere, pere, gutui. Sunt interzise: mâncăruri grele, carne şi grăsimi animale, alcool, tutun, cafea, cacao.

Mesele zilnice vor fi mai dese şi reduse în volum, iar seara se va evita o masă copioasă, bogată în alimente prea greu de digerat, luată chiar înainte de culcare.

Regimul de viaţă

Regimul de viaţă impune, mai întâi, o activitate ordonată, cu respectarea orelor de muncă, odihnă şi somn. În plus, se vor elimina cauzele care au declanşat şi întreţinut boala, respectiv stările de surescitare nervoasă, şocuri legate de inactivitatea profesională (şomaj), neînţelegeri cu vecinii şi colegii de serviciu, necazuri familiale, stres permanentizat, surmenaj fizic, stări depresive, muncă intelectuală până seara târziu, dormitul într-o încăpere supraîncălzită, cu pijama prea groasă, aer viciat, lumină şi zgomote. Se va renunţa la consumul de barbiturice, care pot cauza nevroze cronice.