Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tratamentele naturiste combat pofta de tutun
În dorinţa de a găsi remedii de combatere a tabagismului, populaţia a apelat cu încredere şi la remediile oferite de natură. Au fost căutate acele specii de plante care modifică gustul nicotinei şi care acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog, în perioada sevrajului nicotinic.
Plantele au dovedit capacitatea de detoxifiere a organismului şi reducerea nevoii de a fuma, provocând chiar aversiune contra fumatului.
În fitoterapie, tratamentele vizează vizează atât procedee de consum intern, cât şi extern, aplicate sub formă de ceaiuri, tincturi, soluţii, capsule sau spray-uri.
În uz intern sunt recomandate:
Infuzia de pedicuţă, numită şi brădişor, care se prepară din 5 g pulbere uscată şi măcinată la 200 ml de apă clocotită; se infuzează cinci minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de şase-opt zile, până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă. Mai frecvent este recomandată tinctura de pedicuţă cu bune efecte atât pentru dependenţa de tutun, cât şi pentru dependenţii de alcool. Are efecte în dezintoxicarea sângelui şi eliminarea simptomelor după renunţarea la fumat, respectiv stările de nervozitate, tremurături ale membrelor şi probleme de circulaţie sanguină. Tratamentul prevede administrarea a 30 de picături de tinctură în puţină apă, de cinci-şase ori pe zi, la intervale de două-trei ore, pe durate de două săptămâni. Ulterior, se iau câte 50 de picături de trei ori pe zi, până dispare nevoia de a consuma tutun.
Planta lobelia (Lobelia erinus), cu flori albastre-azurii, poate asigura un tratament pentru fumătorii înrăiţi când este administrată sub formă de tinctură (10 picături în 100 ml de apă, luate de trei ori pe zi). Planta conţine un alcaloid numit lobelină, cu structură chimică şi proprietăţi farmacologice asemănătoare cu nicotina. De aceea, poate fi un ideal substituent al nicotinei pentru a suprima pofta de fumat. Există şi propunerea de a fi administrată prin injecţii intramusculare (câte două pe zi, timp de 12-14 zile), dar sub supravegherea atentă a medicului. Nu se recomandă la femei şi nici la persoane care suferă de boli coronariene şi hipertensive.
Produsul Antitabac-Plant, extras din plantele Caladium seguinum şi Pytolacca dentara (cârmâz) are efecte de reducere a dorinţei de fumat şi de a atenua tulburările provocate de tutun. Se iau câte 10 picături în puţină apă, de trei-patru ori pe zi, pe o durată de trei-patru luni pentru fumători.
Ovăzul cultivat (Avena sativa) şi ovăzul sălbatic (Avena nuda) sunt bine cunoscute pentru capacitatea de a reduce pofta de fumat şi stările de nervozitate din primele zile după renunţare la nicotină. Se prepară un decoct dintr-o lingură de boabe bine spălate la 250 ml de apă care se fierbe timp de zece minute la foc mic. După strecurare, se beau trei ceaiuri călduţe înainte de mesele de dimineaţă, amiază şi seară, într-o cură de şase săptămâni.
Din flora medicinală autohtonă, experţii au dovedit că există multe specii de plante care calmează sistemul nervos iritat de lipsa nicotinei şi ameliorează simptomele de depresie şi anxietate resimţite în timpul sevrajului.
Printre aceste plante pot fi utilizate, separat sau în amestec:
- infuzii din mentă, cimbrişor, busuioc, salvie şi sunătoare care pot înlătura simptomele de depresie şi anxietate sau provoacă senzaţie de vomă la aprinderea ţigării;
- decocturi din frunze de nuc şi hrean, herba de pelin, rădăcini de angelica, valeriană şi genţiană şi scoarţă de stejar;
- macerat de usturoi (o cană de dimineaţă);
- ulei de mentă sau de ricin;
- rizomi de obligeană (Acorus calamus), care se mestecă timp de cinci-zece minute, câte o linguriţă de trei-patru pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efecte de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumatului;
- rădăcini de ghimbir cu efect de reducere a simptomelor de greaţă din perioada sevrajului nicotinic.
Se mai pot încerca câteva reţete care şi-au dovedit eficacitatea. Este indicat un amestec cu seminţe decojite şi pisate de dovleac (60 g), zahăr (20 g), coji portocale rase (10 g) şi apă (160 ml); se bea încet, iar după cinci ore se ia o lingură cu ulei de ricin. La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere.
Capsulele de spirulină, luate separat sau în combinaţie cu vitamina C (trei capsule pe zi, la mesele principale), au acţiuni benefice în purificarea organismului, eliminarea toxinelor şi întărirea sistemului imunitar.
În uz extern se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin. (Prof. univ. dr. Constantin Milică – din lucrarea „Fumatul, duşmanul nemilos al omenirii”)