Tratamentul depresiilor instalate în sezonul rece

Stările depresive şi gândurile negre pot fi alungate printr-o alimentaţie controlată, cantitativ şi calitativ, întrucât creierul are nevoie de anumite substanţe nutritive, în doze echilibrate, pentru a desfăşura o activitate normală. În dieta depresivilor, legumele verzi sunt esențiale.

Considerată ca o boală de vârf, cu mare extindere la începutul mileniului al III-lea, depresia este o stare patologică, manifestată printr-o tristeţe exagerată, descurajare profundă, pesimism cronic, explozii necontrolate de plâns, scăderea tonusului general şi pierderea orientării pentru activităţile viitoare, toate asociate cu perturbarea echilibrului emoţional, nelinişte şi scăderea tonusului general de rezistenţă a organismului.

Depresia poate să apară la orice vârstă şi în orice moment din an, mai frecvent iarna şi primăvara, la persoane cu astenie, oboseală cronică, emoţii intense şi alte stări stresante. Uneori apare brusc, cu nelinişte, insomnie sau somn prelungit, agitaţie sau inhibiţie. Alteori se instalează lent, cu insomnii cronice, irascibilitate, nervozitate spontană, ameţeli, dureri de cap, accese de plâns fără motiv, apatie, lipsa poftei de mâncare, plictiseală, lipsă de energie şi de reacţii afective. Bolnavul devine lipsit de dorinţa de viaţă, se consideră inutil, nefericit, neînţeles, copleşit de gânduri sumbre, anxietate şi tristeţe profundă.
În fitoterapie, se apelează la o gamă largă de plante medicinale şi aromatice cu acţiuni sedative, antiseptice, antispastice, antidepresive şi tonifiante, bogate în vitamine şi în săruri minerale.
Experienţe îndelungate au depistat numeroase preparate antidepresive naturale, între care cea mai mare eficienţă a dovedit-o sunătoarea sau pojarniţa. Recomandată încă din secolul al XVI-lea contra fricii, tristeţii şi a viselor urâte, sunătoarea este benefică în refacerea echilibrului hormonal şi al sistemului nervos. Se consumă câte două-trei ceaiuri pe zi, înainte de mesele principale, dintre care unul înainte de culcare. Ceaiul poate fi înlocuit cu tinctura de sunătoare într-o cură de lungă durată sau cu ulei de sunătoare.
Cercetări recente au arătat că sunătoarea conţine o doză ridicată de hiperforină, o substanţă care blochează acei receptori din creier care declanşează stările depresive.
Cu efecte foarte bune poate fi folosită infuzia cu amestec din:
sunătoare (Hypericum perforatum) + valeriană (Valeriana officinalis) + păducel (Crataegus monogyna) + mentă (Mentha x piperita) + lavandă (Lavandula officinalis) + cimbrişor (Thymus serpyllus) + Ginkgo biloba + tei (Tilia sp.) + roiniţă (Melissa ­officinalis).
În intervalul dintre mese se recomandă tinctura de sunătoare (câte 3-8 picături de trei ori pe zi timp de patru zile), în alternanţă cu tinctura de valeriană (următoarele patru zile) şi tinctura de Gingko biloba (alte patru zile).
Mai sunt eficiente uleiurile eterice luate separat sau în amestecuri din lavandă, sunătoare, busuioc, salvie, trandafir, iasomie, ghimbir şi măghiran.
În uz extern sunt eficace:
r compresele şi cataplasmele pe frunte, ceafă şi coloana vertebrală cu tinctură de sunătoare, valeriană şi Ginkgo biloba.
În fiecare seară, timp de 15-20 zile, se recomandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, de busuioc şi salvie. La ieşirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloana vertebrală.

Regimul alimentar

Stările depresive şi gândurile negre pot fi alungate printr-o alimentaţie controlată, cantitativ şi calitativ, întrucât creierul are nevoie de anumite substanţe nutritive, în doze echilibrate, pentru a desfăşura o activitate normală. Vor fi contracarate carenţele frecvente în vitaminele B, C, D, E, PP, în acizi graşi (linolenic) şi în unii aminoacizi esenţiali, care participă la sinteza proteinelor din corp.
Se va apela la efectele benefice ale curelor de două săptămâni cu salate de crudităţi (urzici, spanac, lăptucă, pătrunjel, mărar, morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză, castraveţi, ceapă, usturoi), bine cunoscute ca excelente vita­minizante şi mineralizante.
De asemenea, se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi) luate în fiecare dimineaţă (portocale, lămâi, caise, cireşe, vişine, struguri, pepene roşu, afine, căpşuni, zmeură, coacăze, fragi), nuci (bogate în acid linole­nic), alune.
Laptele stimulează secreţia de serotonină, relaxează psihicul şi induce starea de somn. Iaurtul probiotic este foarte util în tratamentul depresiei şi al stării de anxietate, ca urmare a acţiunii directe asupra bacteriilor intestinale. Peştele şi mai ales uleiul de peşte obţinut din somon, heringi, sardine, ton, cod, bogat în acizi graşi nesaturaţi de tip Omega-3, ajută la îndepărtarea depresiilor, alungă gândurile negre şi restabileşte echilibrul emoţional.
Este cunoscut că zahărul este combustibilul esenţial al creierului, fiind indispensabil tuturor funcţiilor cognitive şi pentru menţinerea bunei dispoziţii. După alimentare cu zahăr, creierul începe să secrete serotonină - hormonul fericirii, un mesager al stării de bine şi al zâmbetului pe buze. Dintre toate produsele zaharoase, ciocolata este produsul de bază în producerea serotoninei, mai ales la tineri.
Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic obţinut din amestecul de siropuri din afine, coacăze negre şi cătină albă în 500 ml vin roşu. Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, peşte, ulei de măsline, nuci şi seminţe, reduce predispoziţia spre depresie, acţionând asupra capacităţii de funcţionare a vaselor sanguine cerebrale.
Atenție, alimentele bogate în grăsimi animale, carne roşie, sare, hamburgeri, aditivi şi conservanţi sintetici favorizează apariţia depresiei, mai ales la femei.

Regimul de viaţă

Bolnavul trebuie să accepte ideea că depresia psihică nu este o boală incurabilă, ci va putea fi vindecată sigur. În primul rând, tratamentul depresiei se adresează cauzelor declanşatoare care au provocat dezechilibrul la nivelul sistemului nervos.
Viaţa zilnică va fi atent controlată, printr-un program ordonat de odihnă şi mese la ore fixe, somn în încăperi bine aerisite şi gimnastică respiratorie efectuată dimineaţa, într-o încăpere cu lumină solară intensă (nu electrică), având rol în revigorarea organismului.
Acolo unde este posibil, pacientul va fi angajat în unele munci fizice cu responsabilităţi personale în domenii preferate de bolnav (lucrări într-o grădină de legume, întreţinerea florilor în sere, câmp sau balcon, creşte­rea păsărilor de curte). După această activitate vor urma o relaxare şi un somn odihnitor. Seara se vor face băi calde cu ace de conifere (de două ori pe săptămâ­nă), cu efecte reconfortante.
Autoterapia este bazată pe gânduri şi fapte bune, cu înţelegerea necazurilor şi suferinţelor mult mai mari ale altor persoane. Aceasta va da convingerea bolnavului că nu este fiinţa cea mai nenorocită din lume. Activităţile voluntare într-un azil de bătrâni sau un orfelinat de copii vor avea rolul de a ridica moralul celui depresiv, care va căpăta încredere în vindecarea proprie, concomitent cu vindecarea celor suferinzi pe care îi ajută. Pe această cale vor fi îndepărtate gândurile sumbre asupra persoanei proprii.
Toate aceste măsuri vor asigura întărirea sistemului nervos central şi restabilirea încrederii că, în scurt timp, se va putea relua o viaţă normală în familie şi în societate.