Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tratamentul gastritelor în practica pediatrică
La copil, agenţii nociv-agresivi faţă de mucoasa gastrică diferă de cei care acţionează la vârsta adultului; predomină gastritele acute şi cele corozive, în timp ce gastritele cronice sunt mai rare şi au o simptomatologie clinică nespecifică.
Gastrita acută catarală apare, de obicei, în cursul unor boli infecţioase sau infecto-contagioase sau ca o consecinţă a nerespectării igienei alimentare, cum ar fi: ingestia de cantităţi prea mari de alimente, alimente greu digerabile (grăsimi, dulciuri concentrate, condimente), alimente ingerate prea reci sau prea calde, alimente alterate sau infectate. Simptomele digestive se traduc prin inapetenţă, dureri epigastrice accentuate de alimentaţie, greţuri, vărsături. Copilul prezintă o stare generală alterată, cu cefalee şi, uneori, simptomele unui sindrom infecţios. În acest context simptomatic prezentarea la medic este obligatorie, deoarece complicaţiile posibile sunt sindromul de deshidratare acută, hemoragia digestivă superioară. Tratamentul medical urmăreşte vindecarea afecţiunii, punerea stomacului în repaus, prin administrarea de regim alimentar adecvat şi corectarea igienei alimentare. Timp de două zile, regimul alimentar iniţial va fi cel hidric, reprezentat de ceaiuri (muşeţel, tei, mentă), urmat de administrarea treptată de supă de zarzavat cu orez, brânză de vaci proaspătă, lapte, pâine albă, veche de două zile, mere coapte, carne fiartă, care se menţine aproximativ 5-6 zile, după care se trece treptat la un regim alimentar adecvat vârstei, cu excepţia alimentelor iritante (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, dulciuri concentrate, grăsimi animale), pe o perioadă de încă 7-14 zile. Când gastrita acută catarală apare în urma unor greşeli alimentare se procedează la corectarea acestora. Tratamentul medicamentos se adresează factorilor cauzali, la care se asociază pansamente gastrice, după 30 de minute de la masă, dar şi simptomatice, înainte de mese. Forma cea mai frecventă la copil - gastrita corozivă Gastrita acută corozivă este rară la adult, dar foarte frecventă la copil. Apare după ingestia accidentală sau voluntară a unor substanţe chimice, care determină eroziuni urmate de cicatrici sau chiar perforaţii gastrice. Tabloul clinic este în funcţie de întinderea şi profunzimea leziunilor. În cazul leziunilor superficiale, durerile sunt surde, dar pot fi vii şi însoţite de hemoragii în cazul leziunilor profunde. Alte simptome prezente ca o reacţie de apărare a organismului sunt greţurile şi vărsăturile. La aceste simptome se asociază leziuni ulceroase la nivelul cavităţii bucale şi esofagiene, care explică durerile de la nivelul cavităţii bucale. Starea generală a copilului este alterată. Evoluţia bolii este lentă şi depinde de întinderea şi profunzimea leziunilor. Nu rareori s-au constatat perforaţii gastrice, care au impus intervenţii chirurgicale de urgenţă. Prezentarea la medic după o ingestie accidentală sau voluntară de substanţe chimice este obligatorie, deoarece complicaţiile posibile nu sunt de neglijat (hemoragia digestivă superioară, perforaţie cu peritonită, septicemie). Tratamentul medical reprezintă o urgenţă, de aceea, până să fie transportat la cel mai apropiat spital, în prima oră de la ingestie şi nu mai târziu se încearcă o spălătură gastrică. Pentru neutralizare se administrează pe gură continuu substanţe antidot: soluţii slab acide în intoxicaţia cu alcaline sau soluţii alcaline în intoxicaţia cu acizi. În rest, până la stabilizarea cazului şi până la externarea din spital, tratamentul medicamentos va fi recomandat de medicul specialist.