Tratamentul gastritelor la copii

Gastritele sunt definite ca leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice. Din punct de vedere anatomo-clinic şi evolutiv, se deosebesc două tipuri de gastrite: acute şi cronice.

La copil, agenţii nociv-agresivi faţă de mucoasa gastrică diferă de cei care acţionează la vârsta adultului; predomină gastritele acute şi cele corozive, în timp ce gastritele cronice sunt mai rare şi au o simptomatologie clinică nespecifică.

Din punct de vedere etiologic, există o multitudine de factori care determină sau favorizează apariţia gastritelor, care pot acţiona izolat sau în asociere. Factorii favorizanţi pot fi grupaţi astfel:

- factori genetici;

- factori infecţioşi: virali (viroze respiratorii, hepatita acută, varicela, zona zoster), bacterieni (scarlatina, toxiinfecţii alimentare, septicemie, infecţii buco-dentare) şi levuri (candida albicans);

- factori fizici: alimente prea reci sau prea fierbinţi;

- factori chimici: alimente greu digerabile (grăsimi, dulciuri concentrate, condimente, fructe crude), medicamente (aspirină, steroizi, antibiotice), toxici (acizi sau baze tari, detergenţi, acetonă, plumb);

- exogeni: uremia, refluxul duodeno-gastric;

- factori mecanici;

- factori nutriţionali: carenţă proteică, vitaminică, de fier;

- factori alergici: sensibilizare la alimente şi medicamente;

- factori endocrini: hipotiroidism, diabet zaharat;

- factori circulatori: ischemie;

- factori imunologici;

- factori psihici.

Gastritele acute se definesc ca un proces inflamator acut, localizat sau difuz, al mucoasei gastrice, având etiologie variată şi manifestări clinice gastrice şi generale.

Gastrita acută catarală

Apare de obicei în cursul unor boli infecţioase sau infecto-contagioase sau ca o consecinţă a nerespectării igienei alimentare, cum ar fi: ingestia de cantităţi prea mari de alimente, alimente greu digerabile (grăsimi, dulciuri concentrate, condimente), alimente ingerate prea reci sau prea calde, alimente alterate sau infectate.

În gastrita acută catarală simptomatologia survine într-un context greu de precizat. Simptomele digestive se traduc prin inapetenţă, dureri epigastrice accentuate de alimentaţie, greţuri, vărsături. Copilul prezintă o stare generală alterată cu cefalee şi, uneori, simptomele unui sindrom infecţios. În acest context simptomatic, prezentarea la medic este obligatorie, deoarece complicaţiile posibile sunt sindromul de deshidratare acută, hemoragia digestivă superioară.

Tratamentul medical urmăreşte vindecarea afecţiunii sau infecto-contagioase, punerea stomacului în repaus, prin administrarea de regim alimentar adecvat şi corectarea igienei alimentare.

Timp de 1-2 zile, regimul alimentar iniţial va fi cel hidric, reprezentat de ceaiuri (muşeţel, tei, mentă), urmat de administrarea treptată de supă de zarzavat cu orez, brânză de vaci proaspătă, lapte, pâine albă, veche de două zile, mere coapte, carne fiartă, care se menţine aproximativ 5-6 zile, după care se trece treptat la un regim alimentar adecvat vârstei, cu excepţia alimentelor iritante (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, dulciuri concentrate, grăsimi animale), pe o perioadă de încă 7-14 zile.

Când gastrita acută catarală apare în urma unor greşeli alimentare, se procedează la corectarea acestora.

Tratamentul medicamentos se adresează factorilor cauzali, la care se asociază pansamente gastrice, după 30 de minute de la masă, dar şi simptomatice, înainte de mese.

Forma cea mai frecventă la copil - gastrita corozivă

Gastrita acută corozivă este rară la adult, dar foarte frecventă la copil. Apare după ingestia accidentală sau voluntară a unor substanţe chimice, care determină eroziuni urmate de cicatrici sau chiar perforaţii gastrice.

Substanţele incriminate pot fi:

- alcaline - soda caustică, amoniacul;

- agenţi corozivi - acidul acetic, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric;

- alcoolul pur.

Tabloul clinic este în funcţie de întinderea şi profunzimea leziunilor. În cazul leziunilor superficiale, durerile sunt surde, dar pot fi vii şi însoţite de hemoragii, în cazul leziunilor profunde. Alte simptome prezente ca o reacţie de apărare a organismului sunt greţurile şi vărsăturile. La aceste simptome se asociază leziuni ulceroase la nivelul cavităţii bucale şi esofagiene, care explică durerile de la nivelul cavităţii bucale. Starea generală a copilului este alterată.

Evoluţia bolii este lentă şi depinde de întinderea şi profunzimea leziunilor. Nu rareori s-au constatat perforaţii gastrice, care au impus intervenţii chirurgicale de urgenţă.

Prezentarea la medic după o ingestie accidentală sau voluntară de substanţe chimice este obligatorie, deoarece complicaţiile posibile nu sunt de neglijat (hemoragie digestivă superioară, perforaţie cu peritonită, septicemie).

Tratamentul medical reprezintă o urgenţă, de aceea, până să fie transportat la cel mai apropiat spital, în prima oră de la ingestie şi nu mai târziu se încearcă o spălătură gastrică. Pentru neutralizare se administrează pe gură, continuu, substanţe-antidot: soluţii slabe acide în intoxicaţia cu alcaline sau soluţii alcaline în intoxicaţia cu acizi. În rest, până la stabilizarea cazului şi până la externarea din spital, tratamentul medicamentos va fi recomandat de medicul specialist.

Tratamentul chirurgical este recomandat numai cazurilor cu perforaţie gastrică, hemoragie digestivă superioară masivă.

Gastrita acută medicamentoasă are o frecvenţă îngrijorătoare

Gastrita acută medicamentoasă are o incidenţă destul de mare în ultimii 10 ani, din cauza înmulţirii excesive a drogurilor şi utilizării lor în mod abuziv.

Acţiunea iritantă a drogurilor se face simţită atunci când sunt administrate pe stomacul gol, în asocieri multiple, în doze mari şi cure prelungite.

Simptomatologia este nespecifică. Apar dureri epigastrice, greţuri, eructaţii, vărsături alimentare şi diminuarea apetitului.

Tratamentul medical constă în suprimarea agresiunii medicamentoase asupra mucoasei gastrice.

Importantă este profilaxia gastritei acute medicamentoase, care se realizează prin evitarea abuzului de medicamente.

Gastrita acută alergică

Acest tip de afecţiune apare în urma impactului mucoasei gastrice cu alergeni alimentari şi mai puţin cu cei chimici. Copilul prezintă dureri abdominale, greţuri, vărsături, modificarea tranzitului intestinal, în contextul unor manifestări alergice (urticarie, astm bronşic). Tratamentul este medicamentos şi asociază terapia antialergică cu terapia medicamentoasă a gastritelor acute catarale.