Tratamentul litiazei biliare

Tratamentul litiazei biliare în timpul colicii presupune administrarea injectabilă a unor medicamente antispastice şi analgezice, dar şi în măsuri de combatere a greţurilor şi vărsăturilor. În primele zile, dieta va fi lichidă (ceai, compot, supă de zarzavat), pentru ca, ulterior, să fie excluse alimentele „colecistochinetice“ (ouă, maioneză, smântână, frişcă, ciocolată, rântaşuri, creme cu grăsimi), cafeaua şi fumatul.

Tratamentul litiazei biliare constă în îndepărtarea chirurgicală a veziculei biliare (colecistectomia). Intervenţia se poate realiza pe abdomen deschis sau laparoscopic, ultima metodă având avantajul reducerii spitalizării la 24-48 de ore, cu reluarea activităţii curente după 1-2 săptămâni, iar durerile generate de intervenţie sunt mai mici şi dispar mai repede. Metoda nu poate fi aplicată pacienţilor care au avut alte intervenţii chirurgicale pe abdomen. În cazul litiazei biliare asimptomatice, colecistectomia (aşa zis profilactică) este indicată doar în unele situaţii: calculi de mari dimensiuni, anomalii ale veziculei biliare care măresc riscul de cancer al acesteia (prezenţa polipilor, vezicula calcificată) sau coexistenţa altor afecţiuni (de exemplu diabetul zaharat), care cresc riscul de complicaţii septice ca şi riscul de mortalitate în cazul unei colecistectomii efectuate în urgenţă.

Colecistectomia are, însă, indicaţie în toate cazurile de litiază simptomatică (dureri frecvente), la apariţia unor complicaţii (colecistită acută, perforaţie vesiculară cu peritonită secundară, obstrucţia canalului biliar, prin care vezicula biliară comunică cu coledocul sau obstrucţia coledocului), iar calculii veziculari multipli şi de mici dimensiuni au o indicaţie în plus pentru colecistectomie, din cauza riscului de a realiza obstrucţii la nivelul canalelor biliare.

Tratamentul chirurgical poate fi substituit cu dizolvarea calculilor

La persoanele cu risc chirurgical sau care refuză colecistectomia, se poate recurge, ca alternativă terapeutică, la alte metode. Terapia de dizolvare a calculilor cu acizi biliari poate fi aplicată la pacienţii simptomatici, dar în absenţa complicaţiilor, în cazul calculilor de colesterol (radiotransparenţi), cu diametru sub 5 mm, situaţi într-o veziculă biliară funcţională, însă, adesea, la oprirea tratamentului, calculii recidivează. O alternativă în litiaza necomplicată este litotriţia, respectiv utilizarea ultrasunetelor pentru spargerea calculilor biliari necalcificaţi (colesterolici sau pigmentari), solitari, cu diametru sub 30 mm sau în număr redus (2-4), dar cu acelaşi diametru, situaţi în veziculă biliară funcţională.

Nu există o metodă sigură de a preveni apariţia litiazei biliare, dar măsurile profilactice vizează factorii de risc prezentaţi anterior. Se va evita şi combate obezitatea, prin dietă hipocalorică, fracţionată în 4-5 mese pe zi, restrictivă faţă de alimentele bogate în colesterol şi grăsimi animale, dar cu evitarea reducerii rapide în greutate. Se va evita sedentarismul şi se vor trata eventualele afecţiuni favorizante (diabetul zaharat, dislipidemiile, ciroza hepatică).