Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Tratamentul naturist al atacurilor de panică

Tratamentul naturist al atacurilor de panică

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 07 Dec, 2015

Multe plante medicinale şi aromatice, cu efecte relaxante şi sedative, sunt benefice în tratamentul atacurilor de panică și al anxietății, dacă sunt alese în acord cu particularităţile organismului fiecăruia dintre noi.

Omul modern a devenit mai vulnerabil în faţa stresului general, a vieţii sedentare şi a viciului supraalimentaţiei necontrolate. Toţi aceşti factori contribuie la afectarea sănătăţii fizice şi psihice, uneori pe termen îndelungat.

Tot mai multe persoane, indiferent de vârste şi profesii, acuză o stare de teamă, nelinişte, agitaţie, nesiguranţă şi nervozitate care provoacă o tensiune interioară şi tulburări neurovegetative (dispnee, paloare, tahicardie, transpiraţie excesivă etc). Boala se întâlneşte frecvent în nevroze, confuzii mentale, depresie, melancolie şi schizofrenie.

În majoritatea cazurilor, afecţiunea are la bază un sentiment de aşteptare a unui pericol ­imaginar, o frică greu de definit şi de înlăturat. Cu toate acestea, teama poate fi fără obiect, întrucât acel pericol, eveniment sau situaţie închipuită este posibil să nu survină niciodată.

Frecvenţa anxietăţii a devenit destul de ridicată. Din statistici rezultă că 6,5 % din populaţia lumii suferă de această boală, diagnosticată medical în fază acută sau cronică. Se consideră că există, în plus, foarte multe alte persoane care suferă în tăcere, fără a‑şi recunoaşte afecţiunea.

Un caz tipic de anxietate îl constituie persoana care, în aşteptarea unui examen, a unui interviu pentru un post sau în preajma ţinerii unui discurs public, suferă de frământări şi insomnii cu mult timp înainte pentru ca, în ziua aşteptată, să nu fie în stare de a se prezenta la nivel acceptabil.

Tulburările anxioase afectează femeile de două ori mai mult decât pe bărbaţi. Cei mai mulţi dintre bolnavi recunosc că frica lor este iraţională, luptă împotriva ei dar nu o pot învinge.

Atacul de panică este o formă acută a anxietăţii care constă dintr‑un complex de reacţii fiziologice ale organismului, cu producerea de către glandele suprarenale a unor cantităţi crescute de hormoni, în principal adrenalină. Prin aportul sporit de adrenalină, se crează o stare inexplicabilă de panică, uneori cu un sentiment de moarte iminentă.

Atacurile de panică apar în orice moment din zi sau noapte şi pot dura de la câteva secunde până la o oră. Frecvenţa atacurilor variază, la intervale de câteva săptămâni sau chiar de câteva ori pe zi, manifestându‑se prin teamă, tensiune în jurul gâtului, al cefei şi al spatelui, iar intern printr‑o diaree acută.

Tratamentele naturiste

Există multe metode care pot fi de ajutor în situaţii de stres, pentru a diminua nivelul anxietăţii. Întrucât tratamentele medicamentoase cu pastile pot da dependenţă şi unele efecte secundare, se recomandă reţete naturiste care sunt sigure şi fără vreo formă de dependenţă.

S‑a dovedit că multe plante medicinale şi aromatice, cu efecte relaxante şi sedative, sunt benefice în tratamentul anxietăţii, dacă sunt alese în acord cu particularităţile organismului respectiv.

În uz intern se folosesc plante cu efecte sedative, în calmarea sistemului nervos, echilibrarea stărilor de anxietate şi reducerea palpitaţiilor, mai ales în atacul de panică:

- infuzii din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie, cu efecte în combaterea anxietăţii şi a insomniei;

- infuzie din frunze de roiniţă (Melissa), flori şi frunze de păducel şi mâţişori de salcie sau frunze de rozmarin;

- infuzie din herba de sunătoare şi talpa-gâştei cu efecte calmante şi în cazuri de claustrofobie şi agorafobie;

- infuzie din conuri de hamei şi rădăcini de obligeană;

- infuzie din rădăcini de valeriană cu efecte sedative contra stresului.

În afară de ceaiuri sunt eficiente:

- tincturile în alcool 600 din lavandă, păducel, cătuşe, măceşe, arnică, valeriana şi passiflora;

- uleiuri eterice din cătină albă, iasomie, lavandă, roiniţă şi salvie, pentru masaje pe tâmple, şi frunte şi uleiuri eterice pentru pulverizare în încăpere, din lavandă, trandafir, iasomie, chiparos, bergamotă şi ylang‑ylang.

Sub formă de băi aromatizate cu ulei eteric de lavandă, cimbru şi coada-şoricelului, se asigură un efect de relaxare şi de calmare a sistemului nervos şi în combaterea anxietăţii şi a stărilor de iritabilitate, nelinişte şi teamă.

Regimul alimentar

O dietă echilibrată poate deveni un factor primordial în tratamentul anxietăţii și al atacurilor de panică, ştiind că există alimente care reduc aceste stări anxioase, în timp ce alte alimente pot să le accentueze.

Reducerea simptomelor de anxietate se realizează printr‑un adaos de fosfor prin alimentaţie. Analizele arată că ţelina conţine mai mult fosfor decât orice altă legumă şi se recomandă a fi consumată sub formă de salată, având efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres.

În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, dar şi seara, se bea câte un pahar cu suc de morcov, amestecat cu suc de mere, într‑o cură de 14 zile.

Varza, salata şi alte crudităţi sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E), care elimină stările de anxietate. De asemenea, usturoiul, bogat în alicină, are un puternic efect antibiotic, antiviral şi antifungic, acţionând în scăderea stărilor de stres și a  tensiunii arteriale şi în creşterea bunei dispoziţii.

Fructele de pădure, mai ales mure, fragi şi zmeură, precum şi căpşunile au un conţinut ridicat în fosfor, magneziu şi vitamina C, fiind indicate pentru elevi şi studenţi, mai ales în preajma unor examene importante, asigurând necesarul de fosfor printr‑o cură de aproximativ trei săptămâni.

Nu se vor neglija unele seminţe, ca cele de floarea-soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, seminţele de susan, care elimină stresul prin aportul de zinc, precum şi nucile şi alunele, bogate în magneziu, care reglează funcţiile suprarenale.Unele fructe dulci (banane şi curmale) calmează stările de anxietate. Ca obiectiv principal se consideră necesară asigurarea plafonului optim de vitamine naturale şi minerale (P, K, Ca, Mg, Cr), iar la copii e nevoie de untura de peşte. La mesele luate mai des se vor consuma cantităţi moderate de alimente, evitând o încărcare exagerată a organismului.

Există şi alimente sau băuturi care stimulează prea mult unele funcţii ale organismului şi astfel devin cauze directe ale stresului. La adolescenţi, mai ales la fete, aceste alimente declanşează stări de anxietate, depresii majore şi dependenţă de nicotină, cu efecte tot mai grave asupra sănătăţii.

În această categorie intră cofeina din cafea, ciocolată, cola şi ceai negru, care stimulează producerea de adrenalină şi extenuează glandele suprarenale, tulbură somnul şi accentuează starea de anxietate. În mod simi­lar, alcoolul stimulează secreţia de adrenalină, cu efecte directe asupra tensiunii nervoase, a stării de irascibilitate şi de insomnie. În plus, excesul de alcool reduce capacitatea ficatului de a elimina toxinele din corp şi măreşte depozitele de grăsime din zona inimii, slăbind şi funcţia imunitară.

Dulciurile şi produsele zaharoase rafinate provoacă o creştere bruscă a energiei, cu efecte în extenuarea glandelor suprarenale şi în declanşarea stărilor de depresie, anxietate şi irascibilitate.

Alimentele sărate (murături, conserve, şuncă, cârnaţi etc.) induc instabilitatea emoţională, măresc tensiunea arterială şi epuizează glandele suprarenale. Cam la fel acţionează şi alimentele grase, mai ales cele de origine animală, care supun sistemul nervos şi pe cel cardiovascular la un stres anormal. Împreună cu carnea roşie, măresc concentraţia de dopamină şi norepinefrină din creier, ceea ce determină declanşarea stărilor de anxietate şi de stres.