Tromboza venoasă profundă, tratament minim invaziv

Tromboza venoasă profundă apare când un cheag de sânge (numit și tromb) se formează în venele mari ale picioarelor sau din zona pelviană. Circulația sângelui se poate astfel bloca sau cheagul de sânge poate migra, cu consecințe severe, de la cangrene și pierderea membrului afectat până la embolie pulmonară și chiar deces. Vestea bună este că această afecțiune se poate trata sută la sută și în România, cu condiția ca boala să fie diagnosticată la timp.

Medicul Florin Bloj, specialist în radiologie intervențională, abordează pe contul său de Facebook această afecțiune, arătând care sunt cauzele ei și cea mai nouă metodă de tratament. Primele simp­tome care ar trebui să-i alarmeze pe pacienți și să-i determine să meargă de urgență la un cabinet de cardiologie, angiologie sau medicină internă sunt inflamațiile la nivelul piciorului (întotdeauna un picior este mai umflat decât celălalt), durerea care începe la nivelul gambei și tegumentele calde, înroșite sau decolorate la piciorul afectat. 

Diagnosticul de tromboză venoasă profundă poate fi pus de către specialistul în medicină internă, cu ajutorul unei ecografii Doppler. Dacă diagnosticul este pus în primele stadii ale bolii, există posibilitatea tratamentului medicamentos. Cu cât boala se agravează, iar trombul suferă modificări fibroase, singura modalitate de îndepărtare este prin tehnici de radiologie intervențională, explică dr. Florin Bloj.

Radiologia intervențională presupune intervenția la nivelul vasului afectat cu ajutorul unor baloane speciale care recanalizează vasul, restabilind fluxul sangvin normal. Este un tratament minim invaziv, cu grad redus de disconfort pentru pacient, cu perioade mai scurte de recuperare postoperatorie, care poate fi folosit ca alternativă la anumite tipuri de intervenții chirurgicale clasice și cu riscuri mai mici.

Principalul factor de risc pentru apariția trombozei venoase profunde este imobilizarea pentru perioade lungi de timp, în urma unor intervenții chirurgicale, a unor traumatisme sau după un accident vascular cerebral. De asemenea, unele studii asociază riscul de tromboză venoasă profundă cu călătoriile mai lungi, în special cu avionul, din cauza imobilizării în scaun timp de mai multe ore. O categorie de pacienți afectați de tromboză venoasă profundă sunt şi cei care suferă de tulburări de coagulare a sângelui, femeile însărcinate, fumătorii și pacienții care urmează un tratament oncologic.

Urmările unei tromboze venoase profunde acute netratate sau tratate incorect se pot vedea după ani buni de la primul simptom, ducând la cronicizare și la sindrom posttrombotic, care limitează mobilitatea pacientului și îi provoacă suferință fizică. Sindromul posttrombotic este o complicație a trombozei venoase profunde care se manifestă atunci când la nivelul venelor profunde apar îngustări sau se formează cheaguri de sânge ce îngreunează circulația de întoarcere a sângelui, explică medicul Florin Bloj. Cele mai predispuse sunt persoanele supraponderale, cele cu tromboză venoasă profundă simptomatică, tromboză deasupra sau sub nivelul genunchiului și persoanele care prezintă edeme la nivelul membrelor inferioare. 

Sindromul posttrombotic se manifestă cu umflături ale membrelor, durere la mers, ulcerații și crampe. Studiile arată că 90 la sută dintre pacienții cu sindrom posttrombotic ajung să nu mai poată munci în maximum 10 ani de la apariția primelor simptome. (I. M.)