Tuberculoza: lumini şi umbre

Rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii tind să arate o tendinţă de scădere pe plan mondial a mortalităţii prin tuberculoză. Procentual se înregistrează cu 35% mai puţine decese ca în 1990. În 12 dintre cele 22 de ţări, în care boala este cea mai răspândită (în special în Africa, Asia de Sud-Est şi în regiunea Pacificului), se va reuşi, până în 2015, să se reducă mortalitatea la jumătate.

Cu toate acestea, 1,7 milioane de persoane au murit în 2009 ca urmare a diferitelor forme de tuberculoză. Deşi tendinţa de scădere menţionată mai sus este o veste bună, ea se însoţeşte şi de vestea proastă că 3,3% dintre noile cazuri de tuberculoză înregistrate sunt rezistente la antibioticele clasice (rifampicină şi izoniazidă). Aceste cazuri sunt răspândite în zonele unde antibioterapia nu se face sub un control strict. Sunt menţionate astfel unele regiuni din Rusia, în care un caz din trei se dovedeşte multirezistent. Cifre îngrijorătoare în această direcţie se înregistrează şi în Republica Moldova.

Referitor la România, aceasta are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză din Uniunea Europeană. Potrivit autorităţilor, în fiecare an în România se înregistrează 30.000 de noi cazuri de tuberculoză. O explicaţie pentru acest fapt este aceea că, pe măsură ce apar noi programe de prevenire, cu mijloace mai sofisticate, se descoperă noi cazuri. Potrivit factorilor responsabili din Ministerul Sănătăţii (MS), categoriile cele mai expuse îmbolnăvirii de tuberculoză sunt copiii, locuitorii satelor şi personalul medical din secţiile de boli infecţioase.

Pentru a lupta cu acest flagel, se află în desfăşurare un plan global intitulat "STOP TB", care şi-a propus ca obiective: creşterea ratei de detecţie a cazurilor de tuberculoză, un succes terapeutic de 85% la tuberculoza pulmonară, precum şi accesul la servicii adecvate de sănătate pentru grupurile populaţionale vulnerabile (cazurile sociale, romi, deţinuţi, consumatori de droguri, imigranţi).

Din păcate, cu toate eforturile, rezultatele nu sunt prea vizibile. După cum observă şi ziarul "Financial Times", unul din principalele motive îl reprezintă lipsa banilor. Fondurile cheltuite până acum au provenit de la Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, după cum ne informează BBC.

Un fapt pozitiv este raritatea cazurilor de tuberculoză multirezistentă (sub 3%), dar apropierea Republicii Moldova, unde aceste cazuri, după statisticele OMS, depăşesc 18%, nu este deloc îmbucurătoare. Multe dintre aceste forme rezistă şi la antibiotice şi chimioterapice foarte puternice, cum sunt capreomicina şi fluoroquinolonele.

Dacă ne gândim că, până în prezent, cazuri ultrarezistente au fost raportate de către 58 de state, realizăm că avem de-a face cu o tendinţă dramatică de "globalizare".

Dincolo de aspectul medical, trebuie remarcat că pentru tratamentul unui pacient cu tuberculoză multirezistentă sunt necesare sume de 50 de ori mai mari decât pentru un tratament clasic, fapt ce relevă şi o faţetă economică îngrijorătoare a acestei probleme. În plus, dacă în mod normal tratamentul unei tuberculoze simple durează aproximativ şase luni, un caz de multirezistenţă la tratament se prelungeşte până la doi ani.