Un ajutor în calmarea crizelor de astm

La început de primăvară, multe persoane acuză inflamaţii ale căilor respiratorii şi crize spontane care determină dificultăţi în inspirarea şi evacuarea aerului din plămâni din pricina astmului bronşic. Tratamentele naturiste ajută în crizele astmatice, prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană.

Pacientul simte o apăsare violentă la nivelul pieptului, are nevoie de mai mult aer proaspăt, oxigenat şi adesea intră într-o stare de anxietate, cu panică la ideea morţii imediate prin asfixiere. Ca manifestare există mai multe tipuri de astm (bronşic, cardiac, dispeptic, profesional, alergic de natură infecţioasă), cel mai răspândit fiind astmul bronşic.

Accesele de sufocare, cu senzaţia lipsei de aer, pe o durată de la câteva minute până la câteva ore, sunt cauzate de o îngustare treptată a bronhiilor şi bronhiolelor, având ca efect declanşarea unei tuse cu expectoraţie, hipersecreţie, edeme şi spasme ale musculaturii netede din bronhiole. Inspiraţia este lentă şi dificilă, chiar dacă se face cu gura deschisă, iar expiraţia este mai greoaie, prelungită şi şuierătoare.

Crizele astmatice se pot repeta de câteva ori pe zi, după care urmează o perioadă de calm relativ, cu respiraţie aproape normală, adesea înşelătoare. Pot interveni şi stări permanente de tuse, cu expectoraţie şi dispnee.

Tratamentele fitoterapeutice se fac atât pentru crizele spontane, cât şi pentru vindecări de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor.

Pentru uz intern se prepară separat:

- infuzii din flori (de muşeţel, soc, lumânărică, petale de trandafir sau de mac roşu, coada şoricelului, gălbenele, lavandă), frunze (de podbal, patlagină), muguri (de mesteacăn, plop negru şi alun), herba (de cimbrişor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilică, schinduf, unguraş, talpa gâştei, sovârv, ciuboţica-cucului, trei-fraţi-pătaţi, scai-vânăt) şi fructe (de anason şi fenicul), din care se beau câte 2-3 căni pe zi pentru acţiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare şi calmante;

- decoct din rădăcini (de angelică, valeriană, iarbă mare) din 3-4 linguri, care se fierb în 250 ml apă şi se consumă câte 3-4 linguri pe zi;

- decoct din fructe de fenicul (două linguri fierte în 250 ml lapte) cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice;

- decoct din usturoi (25 g fierte în 200 ml apă, timp de 15 minute) din care se bea o cană pe zi;

- decoct din seminţe de in (125 g fierte în 400 ml apă; se adaugă zeama de la 3 lămâi şi 400 g miere), se lasă la macerat 2-3 zile şi se consumă câte o linguriţă înainte de mese;

- vin de sunătoare, hamei şi hrean ras (30 g amestec macerat în 1 litru vin alb, timp de 10 zile) şi se iau 3 linguri pe zi;

- sirop din frunze de nuc şi bulbi de ceapă roşie.