Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Un drog controversat
Faptul că în campania electorală pentru alegerile euro- parlamentare o candidată „curat independentă“ s-a pronunţat în favoarea legalizării marijuanei mă determină să-mi informez cititorii despre caracteristicile acestui drog.
Termenul generic care cuprinde drogurile obţinute din varietatea de cânepă numită cannabis sativa (varietatea indică) include: marijuana (din frunzele de canabis) şi haşişul (răşina de canabis). Haşişul şi marijuana se fumează în formă pură sau în amestec cu tutun. Proprietăţile psihoactive ale plantei sunt cunoscute din Antichitate; locuitorii din ţările asiatice foloseau această varietate de cânepă în cadrul unor ceremonii religioase. Trebuie să menţionăm că preparatele din canabis erau utilizate în medicina indiană pentru calmarea durerilor, înlăturarea greţii, stimularea apetitului şi chiar împotriva convulsiilor. În secolul al XIX-lea, planta a început să fie folosită şi în Marea Britanie, atât ca remediu terapeutic, cât şi pentru efectele sale psihogene. Destul de repede, drogul a căpătat popularitate, fără însă a rivaliza, în epocă, cu opiul, care era preferat. Astăzi, canabisul este cel mai utilizat drog, stârnind nenumărate controverse în legătură cu legalizarea consumului, cel puţin pentru scopuri terapeutice. Majoritatea consumatorilor iau haşiş sau marijuana aproximativ o dată sau de două ori pe săptămână, în compania mai multor parteneri. Această categorie de consumatori poate abandona consumul fără a suferi fenomene de dependenţă psihică. Din păcate, creşte numărul consumatorilor zilnici, care, în absenţa drogului, îşi pierd sentimentul de siguranţă, devin anxioşi, au tulburări de somn şi nervozitate. În acest din urmă caz, riscul pentru sănătate este apreciat a fi mai mare decât în cazul tabagismului. Fie că este fumat sau ingerat în amestec cu alimente, drogul se absoarbe, fiind răspândit rapid în organism. Efectele mai frecvent observate sunt senzaţia de relaxare şi euforie moderată, însoţită de tulburări de gândire, de concentrare şi de percepţie. Efectele apar imediat după ce substanţa pătrunde în creier şi persistă 1-3 ore. Starea de bine fizică şi psihică se însoţeşte de un râs nestăpânit şi convulsiv, înroşirea ochilor, apariţia unor halucinaţii vizuale (culori plăcute foarte intense). În scurt timp se instalează lipsa de coordonare, dezorganizarea gândirii, senzaţia de cap umflat şi comportament agresiv. Poate urma o stare de extaz, după care individul adoarme, somnul fiind, de obicei, agitat. La trezire poate să apară o senzaţie de foame, însoţită şi de stări de panică. Consumul de marijuana poate determina tulburări de memorie şi învăţare şi dificultăţi în rezolvarea problemelor. Utilizarea cronică a canabisului predispune la depresie şi anxietate de cinci ori mai frecvent decât la persoanele obişnuite, determinând şi o stare pasivă a subiectului faţă de viaţa socială şi familie. Nu este mai puţin adevărat că derivaţii de canabis au o certă acţiune analgezică, fiind utili în terapia durerilor din boala canceroasă, atunci când morfina nu mai este de folos. Preparate de acest tip sunt legalizate şi se utilizează în Olanda, Marea Britanie, Canada şi USA.