Un obicei nociv: mâncarea ca recompensă

Mâncarea este folosită frecvent în recompensarea copiilor pentru comportamente adecvate sau rezultate bune la învățătură. Este un instrument facil și necostisitor folosit pentru a induce schimbări imediate, de scurtă durată, în manifestările copiilor. Folosirea mâncării pe post de recompensă are însă multe conse­cințe negative, care depășesc beneficiile temporare ale unui comportament bun și perfor­manțe la învăţătură.

 Cercetările științifice sunt clare în privinţa capacităţii copiilor sănătoși de a învăța mai bine. În acest sens ar trebui luată foarte în serios necesitatea ca școlile și instituțiile de învățământ să asigure un mediu propice dezvoltării unor comportamente sănătoase. Elevii și studenții au nevoie să primească informații corecte din punct de vedere științific despre un stil de viață sănătos, ca și prilejuri de a folosi aceste cunoștințe. De asemenea, este necesară educarea părinților și a adulților, în general, cu privire la alimentație și la un stil de viață sănătos.

Principiile de nutriție învățate la clasă în timpul orelor de biologie și științe își pierd din valoare dacă vin în contradicție cu obiceiurile alimentare din familie și cu produsele comercializate în magazinele din apropierea școlilor. Şi mai ales dacă notele bune sunt recompensate cu bomboane sau alte dulciuri! Este ca și cum am spune: „Trebuie să mănânci alimente sănătoase ca să te simți bine și să ai rezultate bune la învățătură, dar dacă te comporți frumos și iei note mari vei fi răsplătit cu mâncare nesănătoasă”.

Dulciurile pot crea probleme de sănătate copiilor, fiind una din cauzele principale ale obezității, diabetului, hipertensiunii și cariilor dentare. Este foarte trist și alarmant faptul că se vorbește tot mai des despre diabet și hipertensiune arterială în rândul copiilor. În țările dezvoltate, circa 20% din copii sunt supraponderali. În ultimii 30 de ani, rata obezității la copii mici și adolescenți s-a dublat, iar la copii cu vârste între 6 și 11 ani s-a triplat. Aceste produse, oferite frecvent ca recompense, furnizează multe calorii provenite din grăsimi și zahăr, înlocuind alimentele sănătoase, hrănitoare. 

Principii de alimentație sănătoasă

Trăsăturile unei diete sanogene - adecvată, moderată, echilibrată și variată - sunt valabile la toate vârstele. Copiii au un stomac mai mic decât adulții, prin urmare mănâncă mult mai puțin. Un copil de 1 an mănâncă aproximativ o treime din cantitatea consumată de un adult; până la 3 ani, ajunge pe la jumătate, iar până la 6 ani, la circa două treimi. Deși pentru mulți părinți poate fi o adevărată provocare alcătuirea unor mese variate, este foarte importantă pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Principiul varietății este esenţial pentru că doar astfel organismul, al copilului și adultului în egală măsură, primește amestecul de macro- și micronutrienți de care are nevoie: carbohidrați, lipide, proteine, vitamine, minerale și fitochimicale.

Farfuria poate fi un instrument foarte util în dezvoltarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și pentru crearea unor mese echilibrate. O jumătate de farfurie (potrivită ca dimensiune în funcție de categoria de vârstă) va fi dedicată legumelor proaspete sau gătite, în timp ce cealaltă jumătate va fi împărțită între cereale integrale (pâine și paste integrale, orez brun, quinoa, hrișcă, mămăligă, mei) și surse sănătoase de proteine. Atenție: cartofii (mai ales cartofii prăjiți) nu se socotesc drept legume! Optăm pentru produse din cereale integrale deoarece au un impact mai mic asupra glicemiei și insulinemiei, comparativ cu alternativele intens procesate: pâine, paste albe, orez alb etc. În plus, fibrele pe care le conțin au efecte benefice asupra microbiotei intestinale, esențiale pentru buna funcționare a sistemului imunitar, cardiovascular, nervos, tegumentar și digestiv. Surse bune de proteine sunt boabele (fasole de diferite culori și mărimi, mazăre, linte, năut, produse din soia, lupin), peștele, ouăle și puiul. Sunt recomandate limitarea consumului de carne roșie (vită, porc, miel) și evitarea semipreparatelor (salam, parizer, bacon, cârnați).

Produsele lactate, deși importante pentru conținutul în proteine și calciu, sunt necesare în cantități mai mici, variabile în funcție de vârstă. Cel mai bun produs lactat este iaurtul (și derivate obținute prin fermentarea laptelui: lapte bătut, kefir, sana), datorită aportului de probiotice. Copiii trebuie familiarizați cu iaurtul natural, evitându-se alternativele îndulcite și colorate. Un desert delicios se poate obține prin adăugarea unei cantități mici de miere de albine sau sirop de arțar și a câtorva bucățele de nucă sau migdale. Cele mai potrivite deserturi sunt fructele, proaspete sau uscate, care completează aportul de apă, fibre, vitamine și antioxidanți.

Mâncarea nu ar trebui oferită niciodată ca recompensă, nici măcar alimentele sănătoase, fructe, nuci, ciocolată neagră ș.a. Recompensarea cu mâncare interferează cu procesul de deprindere a mâncatului ca răspuns la semnalele de foame, respectiv sațietate. Primind mâncare pe post de recompensă, copiii învață să mănânce când nu le este foame, lucru ce poate duce la tulburări de comportament alimentar.