Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Un român din patru are o experienţă cu cancerul
O statistică realizată, recent, de IMAS și Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) arată că 5,2% din populaţie afirmă că a fost diagnosticată cu o formă de cancer, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 840.000 de persoane. Totodată, 21,1% din români susțin că au sau au avut, la un moment dat, un membru al familiei diagnosticat cu această maladie, în timp ce 45% din cei intervievați și-au exprimat părerea că acest diagnostic, de cancer, este întotdeauna premergător decesului.
Așadar, principala temere a respondenților studiului în cauză privind cancerul este aceea că nu poate fi vindecat (26,6%), și aceasta din cel puțin trei considerente: lipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1%) şi lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8%). „Dacă în urmă cu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârşitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esenţial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. Doi din trei pacienţi cu cancer diagnosticaţi în SUA trăiesc până la cinci ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supravieţuiri de lungă durată, de peste 10 ani, la pacienţi care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut şansa de a fi trataţi cu terapii personalizate şi cu imunoterapii”, spune dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, citat de Mediafax.
Românii încă asociază, într-o proporţie considerabilă, diagnosticul de cancer cu iminenţa decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele moderne de prevenţie, diagnostic, screening şi tratament, dar şi pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluţiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade. Circa 65% din români, indiferent dacă au fost sau nu diagnosticaţi cu cancer, consideră că statul român nu asigură un tratament corespunzător pentru pacienţii cu cancer. În acelaşi timp, 75% din respondenţi consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienţii din România. Studiul mai relevă şi faptul că principalul sprijin în lupta cu boala este familia (46,3%). Pe de altă parte, aceeași cercetare arată că un număr redus de pacienţi participă la studii clinice cu medicamentele oncologice (6%), în timp ce 53% din români consideră că participarea la studii clinice oferă acces la tratamente de ultimă oră, mai bune decât cele existente. „În acest moment, pacienţii români cu cancer au acces gratuit la mai puţin de 15% din medicamentele aprobate, în perioada 2006-2015, de Agenţia Europeană a Medicamentului”, precizează dr. Marius Geantă.
În Uniunea Europeană au fost aprobate 14 medicamente noi împotriva cancerului, fiind cel mai mare număr de molecule noi aprobate în oncologie într-un an din istoria Agenţiei Europene a Medicamentului. Datele pentru studiul realizat de IMAS şi InoMed au fost colectate în perioada 1-20 aprilie 2016, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional.