Un român din zece are diabet

Unul din zece români suferă de diabet zaharat, iar specialiştii ne atenţionează că în 20 de ani numărul cazurilor va creşte şi mai mult în lipsa unor politici medicale susţinute. Grav este că mulţi dintre români nu ştiu că au această boală, deşi este principala cauză de amputaţie a membrelor inferioare. Cea mai simplă modalitate de a scădea numărul diabeticilor este prevenirea bolii.
Prevalenţa diabetului în România este de aproximativ 11%, ceea ce înseamnă că la aproximativ zece persoane adulte una are diabet zaharat, a afirmat marţi preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Romulus Timar, care atrage atenţia că, în cazul acestei boli, este foarte importantă prevenţia printr-un stil de viaţă sănătos.

„La nivel mondial există peste 400 milioane de pacienţi cu diabet zaharat, 90-95% din aceştia fiind cu diabet zaharat tip II, iar 90% din persoanele cu diabet zaharat de tip II sunt supraponderale sau obeze. Dacă ne referim la România, datele făcute (...) prin studiul Predatorr arată o prevalenţă a diabetului de 11%, ceea ce înseamnă că la aproximativ zece persoane adulte una are diabet zaharat. Foarte important este faptul că la fiecare pacient cunoscut cu diabet zaharat mai există o persoană care are diabet zaharat, dar nu ştie că are sau nu îl tratează în mod corect. Previziunile de viitor sunt sumbre - la nivel mondial o creştere în următorii 20-25 de ani cu 50% a diabetului zaharat, iar în Europa undeva la 16%”, a arătat Romulus Timar, citat de Agerpres, cu ocazia lansării Forumului Român de Diabet, care a avut loc la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, prezenţa diabetului creşte de 26 de ori riscul de boli cardiovasculare, creşte riscul de insuficienţă cardiacă.

„Diabetul zaharat este principala cauză de amputaţie la nivelul membrelor inferioare, diabetul zaharat în ţările dezvoltate este principala cauză a stadiilor finale ale bolii cronice de rinichi, toate ducând la o înrăutăţire a vieţii pacientului cu diabet zaharat”, a punctat medicul.

El a menţionat că, în cazul acestei boli, este foarte importantă prevenţia.

„Direcţiile de acţiune - care cred că sunt principale - sunt reprezentate de prevenţie, nu numai a diabetului zaharat, ci şi a obezităţii, a dislipidemiilor, a bolilor cardiovasculare, printr-un stil de viaţă sănătos. Această prevenţie poate fi aplicată individului cu risc crescut de diabet zaharat, (...) unui grup de indivizi care au un risc crescut de a face diabet, de exemplu toate persoanele de peste 45 de ani, toate persoanele supraponderale, toate cele care au ereditate diabetică, toate cele care au hipertensiune arterială. Se poate face prevenţie la nivelul comunităţii începând din copilărie, chiar înainte de concepţie este important să începem această prevenţie şi să continue pe tot parcursul vieţii”, a spus Timar.

În opinia acestuia, un alt pas important îl reprezintă, alături de un stil de viaţă sănătos, depistarea precoce a afecţiunii, care se poate face la nivelul fiecărui medic de familie.
El a adăugat că „programele de diabet asigură tratamentul farmacologic al diabetului zaharat”.

„România este printre puţinele ţări din lume în care accesul la medicaţie este gratuit, la toate clasele de insulină, la toate clasele de medicamente noninsulinice, orale şi injectabile”, a arătat specialistul.

Preşedintele Societăţii Române de Diabet a indicat că foarte importante sunt controlul şi autocontrolul prin determinarea acelor glicemii zilnice. „Important, odată depistat diabetul, este şi un screening al complicaţiilor şi tratamentul acestora, inclusiv al tuturor afecţiunilor morbide asociate”, a conchis medicul.

La rândul său, Anca Pantea Stoian, vicepreşedinte al Comisiei de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din Ministerul Sănătăţii, a arătat că în România ar trebui să existe un registru unic al pacienţilor cu diabet.

„Dacă nu cunoaştem aceste date, dacă nu ştim exact despre ce pacient discutăm şi ce putem să facem, nici prevenţia nu va putea fi condusă cu succes şi nici nu vom putea susţine pe mai departe ceea ce ne propunem vizavi de pacienţii pe care deja îi ştim cu diabet zaharat tip I sau II”, a explicat Anca Pantea.