Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
23 Dec, 2024
Un sfert din spitale, neigienizate corespunzător
Un raport făcut public de Ministerul Sănătății arată că 23% din unitățile medicale cu paturi controlate în întreaga țară prezintă o stare igienico-sanitară necorespunzătoare. În plus, saloanele sunt supraaglomerate și subdimensionate. Probleme mari au fost depistate și în ceea ce privește igiena blocurilor alimentare.
Rezultatele controalelor dispuse de Ministerul Sănătății (MS) în lunile ianuarie și martie arată, de fapt, starea dezastruoasă a sistemului medical românesc, acum cu date și cifre concrete. Raportul, făcut public marți de ministrul sănătății, Patriciu Achimaş-Cadariu, relevă că aproape un sfert din spitalele românești prezintă o stare de igienă precară. De asemenea, în peste jumătate din unitățile controlate nu este asigurată o stare de igienă corespunzătoare în spațiile în care se pregătește masa bolnavilor. Saloanele sunt subdimensionate şi supraaglomerate în 35% din cazuri şi în 30% din unităţi nu se respectă numărul grupurilor sanitare la numărul de paturi, acestea având şi un grad de uzură ridicat. În plus, nu se asigură suprafaţa minimă pentru fiecare pat.
Raportul MS arată, în același timp, că spitalele nu deţin staţii de dezinfecţie locală, fapt ce explică numărul uriaș de infecții nosocomiale înregistrat în unitățile medicale românești. Astfel, în 74 de unităţi spitaliceşti la nivel naţional nu se respectă etapele sterilizării, iar gestionarea deşeurilor rezultate în urma tratamentelor a fost necorespunzătoare în cazul a 215 unităţi inspectate.
Situației dezastruoase din spitale i se alătură o altă problemă gravă. România nu are laboratoare acreditate pentru analiza soluţiilor dezinfectante folosite în spitale.
„Nu avem laboratoare acreditate. Am dispus controale mixte, corp de control, inspecţie şi DSP, pe de o parte. Pe de altă parte, am identificat finanţare pentru a putea face aceste verificări. În mod evident, pe termen scurt nu le putem face în ţară şi pot fi finanţate prin veniturile proprii ale DSP-urilor. Pe termen lung sunt două laboratoare. Institutul de Sănătate Publică se ocupă practic de ele şi vor primi acreditare, estimăm, într-un an“, a explicat Achimaş-Cadariu, citat de Agerpres.
Pe termen lung, autoritățile sanitare centrale consideră că vor putea ține sub control fenomenul infecțiilor nosocomiale prin Planul Strategic de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale, lansat public marți. Ca urmare a aplicării acestui plan, numărul infecţiilor nosocomiale înregistrate în România va creşte în perioada următoare, întrucât, până în 2015, infecţiile erau subdiagnosticate şi nu erau raportate din raţiuni administrative.
Potrivit declarațiilor președintelui Societății Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila, planul este conceput pentru o perioadă de la 24-30 de luni şi îşi propune creşterea calităţii şi capacităţii de diagnostic microbiologic, de prevenire şi control al acestor infecţii, realizarea unui sistem eficient de raportare a infecţiilor nosocomiale care să elimine barierele „birocratice“, îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi limitare a rezistenţei bacteriene în mediul spitalicesc şi reducerea consumului excesiv şi nejustificat de antibiotice. Finanțarea necesară implementării planului este de 30 milioane de lei pentru doi ani. Până la finalul lunii decembrie vor fi instruiți cel puțin 300 de medici epidemiologi, medici de laborator sau microbiologi, medici de boli infecţioase, alte specialităţi care prescriu antibiotice, dar şi asistenţii medicali şi directori de îngrijiri. În prezent, în România există doar 100 de medici epidemiologi.
