Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Un trai sănătos reduce riscurile demenţei

Un trai sănătos reduce riscurile demenţei

Un articol de: Silviu Dascălu - 17 Mai, 2019

Un trai sănătos reduce riscurile declanşării demenţei, recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care estimează că numărul persoanelor care suferă de acest sindrom, cauzat de cele mai multe ori de boala Alzheimer, ar urma să se tripleze până în 2050. Vârsta constituie principalul factor de risc al declinului cognitiv, dar demenţa nu este o consecinţă naturală sau inevitabilă a bătrâneţii.

Practicarea sportului, adoptarea unei diete mediteraneene, renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, ţinerea sub observaţie a diabetului şi a colesterolului, tot ceea ce înseamnă un trai sănătos reduce riscurile demenţei, arată un studiu publicat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„Dovezile ştiinţifice colectate (...) confirmă ceea ce am bănuit de ceva timp, că ce este benefic pentru inima noastră este, de asemenea, benefic pentru creierul nostru”, a punctat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

OMS estimează că, din totalul populaţiei, 5-8% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani suferă, la un moment dat, de demenţă.

Demenţa constituie o problemă de sănătate publică care progresează rapid, în contextul îmbătrânirii populaţiei, şi care afectează circa 50 de milioane de persoane pe plan global.

Potrivit previziunilor, acest număr ar urma să se tripleze până în 2050, când demenţa va afecta 152 de milioane de persoane, a avertizat OMS.

Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă cauză a declanşării demenţei şi va sta la baza a 60% până la 70% dintre cazuri, potrivit agenţiei ONU.

Vârsta constituie principalul factor de risc al declinului cognitiv, dar demenţa „nu este o consecinţă naturală sau inevitabilă a bătrâneţii”, subliniază OMS.

„Ştim că există factori de risc în cazul demenţei pe care îi putem modifica”, a explicat Neerja Chowdhary, din cadrul Departamentului de sănătate mintală al OMS, într-o conferinţă de presă.

Mai multe studii recente au pus în evidenţă o legătură între dezvoltarea tulburărilor cognitive şi a demenţei şi factorii de risc legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi sedentarismul, tabagismul, regimurile alimentare dezechilibrate şi consumul exagerat de alcool, arată această agenţie specializată a ONU.

Anumite tulburări, precum hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea şi depresia, sunt asociate cu un risc crescut de demenţă. Alţi factori de risc care pot fi evitaţi sunt „izolarea socială şi inactivitatea cognitivă”, punctează OMS.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii face apel la punerea în aplicare a unei strategii publice pentru prevenirea acestei afecţiuni. Circa 60% dintre persoanele care suferă de demenţă trăiesc în ţări cu venituri mici sau medii, dar „aceste ţări sunt cel mai puţin pregătite pentru a face faţă acestei probleme în creştere”, a arătat Chowdhary.

Demenţa presupune costuri suplimentare pentru familii, dar şi pentru guverne, precum şi o scădere în productivitate pentru economii, potrivit OMS.

În 2015, costul social global al demenţei a fost estimat la 818 miliarde de dolari pe plan global, echivalentul a 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste costuri ar urma să se ridice la 2.000 de miliarde de dolari în 2050.