Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Una din 50 de persoane din lume, afectată de limfomul non-Hodgkin

Una din 50 de persoane din lume, afectată de limfomul non-Hodgkin

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 25 Sep, 2020

Limfomul, o formă de cancer al sângelui care afectează sistemul limfatic, este o boală ale cărei cauze sunt încă necunoscute, dar care, cu tratament, poate fi ținută sub control. ​Sistemul limfatic este format din țesuturi și organe care produc și transportă limfocite, un tip de globule albe. Boala se declanșează când aceste limfocite se înmulțesc necontrolat și formează tumori, denumite limfoame. 

Acestea sunt tumori care pot să apară oriunde în corp, având în vedere că sistemul limfatic, o componentă importantă a sistemului imunitar, traversează practic întregul corp. Deși catalogată ca boală rară, sunt peste 1,5 milioane de oameni în lume care suferă de limfom, iar numărul celor diagnosticați în fiecare an cu această boală este de aproape 600.000.

Aproximativ una din 50 de persoane va dezvolta o formă de limfom non-Hodgkin în decursul vieții, au avertizat Societatea Română de Hematologie și Asociația Bolnavilor cu Limfoame, cu prilejul Zilei mondiale a limfomului, marcată anual pe 15 septembrie. Există două categorii de limfoame: limfom Hodgkin și limfom non-Hodgkin (LNH), aceasta din urmă reprezentând circa 80% din totalul cazurilor. Limfomul non-Hodgkin este o formă de cancer agresiv, care de cele mai multe ori nu dă simptome și este diagnosticat prea târziu. În România, sunt diagnosticate în fiecare an aproximativ circa 1.400 de cazuri de limfom non-Hodgkin, din care aproape jumătate pierd lupta cu boala, fiind diagnosticați în stadii avansate.

Cele mai frecvente simptome ale limfomului non-Hodgkin (LNH) sunt umflăturile nedureroase la nivelul gâtului, axilei și în zona inghinală. Pot să apară și o serie de alte simptome, inclusiv stare generală de rău, însă aceste simptome ale LNH pot fi atribuite și altor cauze. De aceea, diagnosticul este foarte important atunci când medicul va decide dacă un pacient suferă de LNH, a explicat prof. dr. Anca Lupu, șef disciplina Hematologie - Spitalul Clinic Colțea și președintele Societății Române de Hematologie, citată de Hotnews.

Limfoamele non-Hodgkin (LNH) pot să apară la orice vârstă; cele mai multe cazuri, la vârste mai înain­tate, însă boala poate să apară și la adulți mai tineri și la copii, și este mai frecventă în rândul bărbaților. „Din nefericire, nu se cunoaște cauza apariției limfomului non-Hodgkin. Nu există dovezi că LNH este ereditar, de aceea nu există riscuri mai mari ca membrii familiei unui pacient cu LNH să dezvolte această boală în comparație cu alte persoane. De asemenea, spre deosebire de alte tipuri de cancer, nu se corelează cu stilul de viață sau cu fumatul. Limfoamele non-Hodgkin sunt mai frecvente la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele care primesc un transplant sau care dezvoltă o infecție severă, cel mai adesea virală, precum infecția cu virus HIV sau VEB, sau persoanele cu un sistem imunitar scăzut, din mai multe motive medicale“, a adăugat, la rândul său, conf. dr. Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică, Spitalul Universitar de Urgență București.

În funcție de tipul de limfom non-Hodgkin, cu evoluție agresivă sau lentă, tratamentul constă în imunoterapie și/sau alte terapii țintite precum anticorpi monoclonali și chimioterapie. Alteori se folosește și radioterapia în asociere cu aceste tratamente. Pacienții cu LNH aflați sub tratament pot avea o viață normală sau cât mai aproape de normal ani la rând. Mulți dintre ei răspund la tratament, dar experiența este diferită de la unul la altul. Cu cât sunt mai informați despre boală și tratament, vor ști la ce să se aștepte și ce trebuie să facă pentru a învinge boala, a completat dr. Radu Niculescu, medic primar hematologie, Institutul Clinic Fundeni, secretar al Societății Române de Hematologie și reprezentant al Asociației Bolnavilor cu Limfoame.

(Ileana Marin)