Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Unele variaţii genetice pot sugera ritmul de îmbătrânire
Cercetătorii britanici de la British Heart Foundation susţin că anumite variaţii genetice ar putea să indice ritmul de îmbătrânire a organismului uman, fapt care i-ar putea ajuta pe medici să identifice în avans pacienţii care se confruntă cu un risc sporit de apariţie a bolilor specifice vârstei a treia. Oamenii purtând aceste variaţii genetice prezintă diferenţe ale „ceasului lor biologic“ la nivelul tuturor celulelor lor. Deşi medicii ştiu foarte bine că oamenii, pe măsură ce îmbătrânesc, sunt tot mai expuşi în faţa riscurilor de declanşare a maladiilor Alzheimer, Parkinson şi a celor cardiace, unii dintre pacienţi cad pradă acestor boli la o vârstă mult mai timpurie decât s-ar fi aşteptat specialiştii. Una dintre teoriile actuale sugerează că „ceasurile biologice“, denumite telomeri, parte a cromozomilor din fiecare celulă, care sunt purtători ai codului genetic, ar putea juca un rol important în acest mecanism. Încă de la naştere, de fiecare dată când o celulă se divide, telomerii lor devin tot mai scurţi şi există deja câteva dovezi ştiinţifice care demonstrează faptul că persoanele cu telomeri mai scurţi, fie că aceştia s-au micşorat mai repede, fie că s-au născut cu versiuni cromozomiale mai scurte, sunt mai mult expuse în faţa riscului de apariţie a maladiilor asociate cu bătrâneţea. Autorii studiului au analizat peste 500.000 de variaţii genetice din genomul uman pentru a identifica acele mutaţii ce apar cu o frecvenţă mai mare în cazul pacienţilor despre care se ştia deja că s-au născut cu telomeri mai scurţi. În cele din urmă, ei au identificat o serie de mutaţii localizate în apropierea genei TERC, care, în cazul persoanei purtătoare, pare să echivaleze cu trei sau patru ani de „îmbătrânire biologică“.