Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Va fi organizat Registrul naţional al bolii Parkinson
Societatea Română de Neurologie face eforturi susţinute pentru a organiza şi implementa la nivel naţional un Registru al bolii Parkinson, o modalitate de a evalua şi monitoriza mai bine bolnavii care suferă de această afecţiune.
Datele statistice oficiale arată că, în prezent, în România sunt trataţi peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson, însă neurologii susţin că există un număr mai mare de pacienţi care suferă de această afecţiune, dar care încă nu au fost diagnosticaţi. Boala Parkinson este a doua afecţiune neurodegenerativă după boala Alzheimer şi afectează în special persoane cu vârste peste 65 de ani. În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40-50 de ani.
Nici la nivel mondial cifrele nu arată mai bine. Aproximativ 6 milioane de persoane sunt înregistrate oficial ca suferind de Parkinson. Statisticile estimează, în prezent, peste 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson în Europa, iar numărul acestora este posibil să se dubleze până în anul 2030.
În aceste condiţii, Societatea Română de Neurologie a derulat deja în ultimul an un proiect privind implementarea unui Registru naţional al bolii Parkinson, care va permite o evaluare mult mai bună a persoanelor care suferă de această boală şi a incidenţei acesteia în România. „În momentul în care Registrul naţional o să fie completat peste 50%, deja statistic o să avem o idee mult mai corectă a situaţiei acestei boli în România. Acest lucru va mai dura, pentru că trebuie să lucrezi cu peste 800 de medici neurologi din teritoriu care să înregistreze o serie de date, multe lucruri tehnice“, a explicat, pentru Agerpres, prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.
Acesta a mai precizat că există încă probleme legate de cunoaşterea detaliată, de cauzalitatea acestei boli, care să ducă la găsirea unor soluţii terapeutice ce pot modifica iniţial sau încetini şi în cele din urmă opri evoluţia bolii. „În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. La mijlocul anilor â50, când au început să apară primele tratamente ale bolii Parkinson, din momentul când un pacient era diagnosticat cu această boală, speranţa medie de supravieţuire era de cinci-şase ani. Acum, un astfel de pacient poate trăi 20 şi chiar până la 30 de ani. Din momentul în care noi punem diagnosticul clinic, boala are în spate o evoluţie cam de 20 de ani. Debutul lezionar real al bolii este mult mai tânăr“, a precizat profesorul Ovidiu Băjenaru. (Otilia Bălinişteanu)