Vânăta, un bun tămăduitor cardiac

Conținutul de fibre, potasiu, vitamina C, vitamina B6 și fitonutrienți din vinete contribuie la menține­rea sănătății inimii, persoanele care le consumă fiind supuse unui risc mai mic de mortalitate din cauza bolilor cardiace. Vinetele sunt sărace în calorii, însă oferă o gamă largă de nutrienți, de aceea sunt foarte întâlnite în dieta mediteraneeană. Antocianinele din vinete pot proteja sănătatea inimii, iar nasunina poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de sânge către creier.

Vânata este o plantă perenă delicată, pe jumătate rezistentă în climele temperate. Unele soiuri obișnuite au fructe în formă de ou, lucioase și violet, cu miezul alb și o textură spongioasă, „cărnoasă”, iar altele sunt albe și au formă mai lungă. Odată secţionată, suprafața tăiată devine rapid brună, fructul fiind expus oxidării. Deși varianta purpuriu închis a vinetelor este cea mai cunoscută, forma, dimensiunea și culoarea pot varia foarte mult.

Vinetele sunt bogate în fibre și antioxidanți, iar analizele de laborator ale compușilor fenolici din vinete arată că acestea conțin antocianine, un tip de flavonoid, și acid clorogenic, un puternic spărgător de radicali liberi. Antocianinele și acidul clorogenic funcțio­nează ca antioxidanți și compuși cu rol antiinflamator.

Cine consumă mai mult de trei porții de fructe și legume pe săptămână conținând antocianine prezintă un risc cu 34% mai mic de boli de inimă decât cei care consumă mai puțin. Tot antocianinele ajută la scăderea semnificativă a tensiunii arteriale și implicit la scăderea riscului de accident vascular cerebral, de atac de cord și împiedică formarea de cheaguri de sânge. Vinetele conțin și vitamina E, care este bună pentru tratarea durerilor toracice, a arterelor blocate sau întărite și a tensiunii arteriale ridicate.

Printr-un consum de suc de vinete regulat, colesterolul din sânge scade, iar greutatea corporală se reduce simțitor. De asemenea, acționează ca un agent antimicrobian, antiviral și anticarcinogen.

Antocianinele și acidul clorogenic protejează celulele de deteriorarea cauzată de radicalii liberi și, la rândul lor, previn creșterea tumorii și invazia și răspândirea celulelor canceroase. De asemenea, ajută la îmbunătățirea memoriei și la prevenirea tulburărilor mentale legate de vârstă.

Fibrele dietetice din pulpa vinetelor sunt recunoscute în mod obișnuit ca factori importanți în gestionarea și pierderea greutății, deoarece acționează ca „agenţi de inducere a senzaţiei de saţietate” la nivelul sistemului digestiv. Acești compuși cresc sațietatea și reduc pofta de mâncare, ajutând la reducerea aportului de calorii, făcând o persoană să se simtă mai plină pentru mai mult timp.

Aceste legume miraculoase au capacitatea de a-i ajuta și pe cei care au deficiențe de fier. Printr-un consum regulat de vinete, persoanele anemice își pot recăpăta energia. Ele sunt sărace în carbohidrați solubili. Este de preferat să adăugați vinetele în dieta dvs. dacă aveți diabet de tip 2. O dietă bazată preponderent pe vinete poate ajuta la gestionarea sau prevenirea diabetului de tip 2.

Atenție! Vinetele ajunse la maturitate au un potenţial toxic mai mic decât cele tinere, cele tinere conţinând mai multă solanină, substanţă cu potenţial toxic. Aşadar, nu alegeţi vinete foarte tari. Din cauza conţinutului ridicat de alcoloizi, substanţe care pot avea potenţial alergen sau chiar pot duce la intoxicaţii, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză şi alte boli inflamatorii.

Metodele de gătit includ aburirea, fierberea, coacerea sau prăjirea, dar gătitul la aburi este cel mai recomandat, deoarece pare să păstreze nivelul de antioxidanți cel mai eficient.