Vine frigul, vine și gripa

Ne confruntăm cu un nou val pandemic, care atrage măsuri restrictive suplimentare anti-COVID şi, evident, toată atenţia medicilor. Din nefericire, însă, pe lângă SARS-CoV-2, pe măsură ce se instalează frigul, vin în forță virusurile gripale, care pot genera şi ele o epidemie de gripă, după cum avertizează specialiștii. Termenul „twindemic”, care surprinde suprapunerea gripei şi pandemiei de COVID-19, ar putea deveni uzual în următoarea perioadă.

Iarna trecută, inclusiv în România, pe fondul restricțiilor impuse pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, cazurile de gripă au fost aproape inexistente. Anul acesta, ne putem aștepta la o adevărată explozie a virozelor și a cazurilor de gripă, care ar complica și mai mult eforturile de stingere a pandemiei. Această perspectivă îngrijorătoare este analizată de mai mulți epidemiologi din toată lumea.

Nimeni nu știe cum pot evolua lucrurile, spune epidemiologul John Paget, de la Institutul pentru cercetare în domeniul sănătății din Utrecht (Olanda), într-un articol publicat de revista științifică „Nature”. Din momentul în care începem să renunțăm la măsurile de prevenție cu care ne-am obișnuit, din cauza pandemiei, vom călători mai mult și vom renunța la purtarea măștilor, este foarte posibil să se răspândească din nou și virusurile gripale, susţine şi Robert Ware, specialist în epidemiologie clinică, de la Universitatea Griffith din Queensland, Australia.

La nivel mondial, gripa sezonieră ucide anual între 290.000 și 650.000 de oameni. Conform FluNet, o platformă de monitorizare globală a epidemiilor de gripă, pusă la punct de Organizația Mondială a Sănătății, arată că proporția de cazuri confirmate de gripă a înregistrat un nivel foarte scăzut în cea mai mare parte a anului 2020 și începutul anului 2021.

Dacă în iarna 2019-2020 numărul cazurilor de gripă la nivel mondial a depășit circa 50.000 de cazuri, în 2020-2021 gripa a fost aproape inexistentă. Măsurile anti-COVID par să fi anihilat și răspândirea altor agenți patogeni care provoacă infecții, inclusiv cei care determină pneumonia și meningita. Totuși, anumite virusuri s-au comportat diferit. De exemplu, rinovirusurile, care provoacă răcelile obișnuite, au continuat să se răspândească și în perioada pandemiei. Unele țări s-au confruntat chiar cu un număr mare de cazuri de viroze respiratorii, probabil din cauza faptului că rinovirusurile sunt mai rezistente decât alte virusuri chiar dacă dezinfectăm suprafețele contaminate sau ne spălăm pe mâini. Unele studii au demonstrat că aceste virusuri mai puțin agresive ar putea chiar să protejeze împotriva unor evoluții mai grave în caz de infecție.

Pe de altă parte, anumiți viruși tipici sezonului rece au provocat îmbolnăviri și în celelalte anotimpuri. Statisticile din Statele Unite arată că infecțiile provocate de coronavirusurile umane (o altă cauză majoră a răcelilor comune) și virusurile paragripale au un minim istoric în 2020, pe fondul măsurilor anti-COVID, dar au crescut semnificativ pe fondul relaxării acestor măsuri, în primăvara anului 2021, o perioadă neobișnuită pentru virozele respiratorii. Şi infecțiile cu virusul sincițial repirator (RSV) au înregistrat un nivel minim, anul trecut, după care au început să crească în aprilie 2021. Acestea provoacă, în general, simptome ușoare de răceală, în schimb este responsabil de moartea a circa 5 la sută dintre copiii mai mici de 5 ani.

Și epidemiologii din Italia, citați de cotidianul „La Stampa”, se așteaptă în această iarnă la o reizbucnire a cazurilor de gripă. De obicei, epidemiile de gripă izbucnesc în medie la intervale de patru ani. În această toamnă și iarna care urmează ne-am putea confrunta cu un număr mare de cazuri de gripă, estimează Pier Luigi Lopalco, profesor de medicină preventivă la Universitatea din Salento, care ne recomandă să fim precauți în continuare. Purtarea măștii, spălarea frecventă a mâinilor și distanțarea ne pot proteja și de gripă, și de COVID-19. (I. M.)