Virtuţile terapeutice ale arborelui de cacao

Organele vegetale ale arborelui de cacao, utilizate în fitoterapie, au proprietăţi de excitant nervos şi psihic, de accelerare a inimii, de vasoconstricţie centrală şi periferică la nivel pulmonar, cerebral, coronarian şi renal, de eliminare a clorurilor, emolient, hidratant şi protector al pielii.

Cunoscut ca făcând parte din specia Theobroma cacao, arborele de cacao este foarte prezent în terapia naturistă. Fructele coapte sunt fermentate la temperatura de 30-50° şi se usucă pentru a separa seminţele (boabele). Acestea se prăjesc la circa 150° Celsius, după care se prăjesc din nou între cele două plăci încălzite, pentru a se obţine untul şi turtele de cacao, prelucrate ulterior sub formă de pulbere sau ciocolată.

Untul de cacao se extrage cu eter de petrol din boabele de cacao, în timpul procesului de prelucrare, pentru obţinerea pudrei şi a ciocolatei. A fost folosit, iniţial, ca pansament pentru răni, apoi împotriva cataractei şi a unor boli de stomac. Treptat, a fost extinsă gama de utilizare, în farmacie, prin prepararea de supozitoare, emulsii, săpunuri şi a unor creme cosmetice. Având o textură fină şi proprietăţi emoliente, untul devine un excelent ingredient pentru cosmetica pielii, conferind un aspect strălucitor, cu un pH optim. De asemenea, hrăneşte ţesuturile şi protejează pielea de acţiunile razelor ultraviolete. Întrucât există o compatibilitate totală cu pielea, previne deshidratarea şi nu provoacă stări alergice. Conţinutul în magneziu şi vitamina B stimulează metabolismul, relaxează celulele nervoase şi intensifică regenerarea pielii lezate prin traumatisme.

În untul de cacao şi ciocolată s-a mai constatat existenţa unei substanţe stimulatoare asupra sistemului nervos, cu efecte benefice în creşterea memoriei şi a capacităţii de concentrare.

Uleiul de cacao este utilizat în terapeutica medicală, în cosmetică, dar şi în domeniul alimentar, ca aromatizant pentru dulciuri, produse de patiserie şi cofetărie.

Ciocolata cu lapte dulce a devenit o băutură ideală, atât la micul dejun, cât şi la cină, cu bune efecte nutriţionale şi terapeutice, înlocuind cafeaua şi ceaiul chinezesc. După un mic dejun copios se bea o ceaşcă cu ciocolată, grăbind digestia totală în trei ore.

Ciocolata neagră, cu un conţinut de 85% cacao, precum şi pulberea de cacao conţin o cantitate importantă de antioxidanţi, cu efecte directe în combaterea cancerelor, în scăderea colesterolului rău (LDL) depus pe vasele sanguine şi în îmbunătăţirea circulaţiei periferice a sângelui. Aceste efecte reglează presiunea sanguină şi ajută membranele celulare din pereţii vaselor, care devin mai flexibile.

Decoctul de cacao, preparat dintr-o lingură de cacao, la 200 ml de apă, consumat câte o ceaşcă de 3-4 ori pe zi, are efecte antidiareice.

Datorită conţinutului ridicat în teobromină, ciocolata acţionează în edeme, ciroză hepatică şi ascită. În această direcţie, limitează creşterea presiunii în cavitatea abdominală şi la nivelul ficatului, posibilă după mese mai copioase. Acest fenomen devine periculos la persoanele care suferă de ciroză şi ascită, întrucât poate provoca crăparea vaselor sanguine. Rolul benefic al ciocolatei negre asupra cirozei constă din vindecarea cicatricilor provocate în masa ficatului, în urma consumului abuziv de alcool şi a infecţiei cu virusul hepatic. Atenţie însă! Ciocolata neagră nu trebuie consumată în exces, deoarece poate provoca ameţeli, dureri de cap şi vome.