Virtuţile terapeutice ale castanului

Oare cine îşi imaginează câte virtuţi terapeutice pot fi găsite în castanele căzute pe străzi şi bătute cu piciorul de „micii fotbalişti“? Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire şi combatere a multor afecţiuni, cum sunt: varice, flebite, tromboze, ulcere varicoase la picioare, crampe dureroase, insuficienţă venoasă şi limfatică şi hemoroizi. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor. Efectele escinei sunt amplificate în cazul asocierii cu vitamine din complexul B.

Cunoscut în popor sub numele de castan porcesc, chistin şi afghistin, castanul aparţine speciei Aesculus hippocastanum, din familia botanică Hippocastanaceae. Are originea în Anatolia, Balcani, Caucaz, Iran şi nordul Indiei, de unde s-a extins, treptat, în toată Europa şi America de Nord. Se găseşte în flora spontană, dar şi cultivat, în scopuri ornamentale, în parcuri, grădini, marginea străzilor şi şoselelor. Preferă soluri profunde, bogate în elemente nutritive, bine drenate, pe terenuri însorite şi puţin umbrite, până la altitudinea de 800 m.

Este un arbore exotic, elegant, impunător prin înălţimea sa până la 20-30 m. Are rădăcini foarte puternice şi tulpini groase şi mult ramificate. Frunzele sunt mari, palmat-compuse din 5-7 foliole, cu peţiol lung. Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate în raceme erecte, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule sferice, de culoare verde, prezentând la exterior ţepi mari, iar în interior 1-3 seminţe mari (castane), sferice sau turtite, brune-lucioase. Sub coaja fructului se găseşte miezul de culoare alb-gălbuie.

Înflorirea are loc în lunile mai-iunie, înainte de înflorirea salcâmului. Inflorescenţele sunt intens vizitate de albine care găsesc cantităţi mari de nectar şi polen. Mierea de castan sălbatic este lichidă, subţire, transparentă, incoloră şi mai rar gălbuie. Întrucât se cristalizează uşor, mierea nu se păstrează peste iarnă.

Produsele utilizate sunt: scoarţa, seminţele, florile şi frunzele.

Scoarţa se recoltează primăvara, în luna aprilie, de pe ramuri în vârstă de 3-5 ani, prin decojire sub formă de fragmente răsucite în tuburi sau jgheaburi, cu grosimi de 1-2 mm. Uscarea se face la soare obţinând un produs cu gust astringent-amar şi miros slab de mucegai.

Seminţele (castanele) se adună toamna, în lunile septembrie-octombrie, după coacere deplină; gustul este amar, neplăcut şi fără miros.

Florile se culeg pe timp frumos, când 50% din inflorescenţă prezintă flori deschise (luna mai).

Frunzele se adună în lunile mai-iunie, după care se usucă în încăperi bine aerisite.

Extractul de castane intensifică fluxul sanguin

Castanele decojite, uscate şi măcinate ascund nebănuite calităţi vindecătoare, prezentând proprietăţi antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante şi fluidizante sanguin, decongestive, hemostatice şi antiexudative venoase. Aceste proprietăţi sunt datorate, în principal, conţinutului în escină, cumarine şi flavonoide. Acţionează cu efecte directe în afecţiuni venoase şi la întărirea pereţilor vaselor capilare fragile.

Cercetătorii francezi au demonstrat că escina pură acţionează împotriva edemelor şi a inflamaţiilor, intensifică fluxul sanguin prin artere şi vene, măreşte rezistenţa la presiune a vaselor de sânge şi scade permeabilitatea capilară. În plus, escina ameliorează crizele reumatice şi durerile sciatice, spondiloza şi hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat în protejarea organismului împotriva acţiunii radicalilor liberi, implicaţi în bolile canceroase şi cardiace.

În afecţiunile bucale are efecte bune în afte şi ulceraţii la nivelul mucoaselor gurii.

Scoarţa de castan are proprietăţi febrifuge, cu efecte benefice în tratamentul malariei, având capacitatea de a suplini chinina şi piramidonul.

De asemenea, se constată efecte favorabile în tratarea hemoroizilor, a tromboflebitei, a varicelor şi a unor afecţiuni dermatice. Intern acţionează contra diareei, în congestionarea ficatului şi în tulburările de menopauză.

Esculozida din scoarţa ramurilor măreşte rezistenţa vasculară şi scade permeabilitatea pereţilor vaselor capilare. În plus are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete de tip B care pot provoca apariţia eritemelor. Experimentări recente au arătat că esculozida are efecte bune în tratamentele pentru varice şi hemoroizi, precum şi în hipertrofia prostatei, uşurând micţiunile.

Florile şi frunzele acţionează în oprirea hemoragiilor interne şi în colici intestinale. Extern sunt eficiente în vindecarea diferitelor afecţiuni dermatice (răni, bube, arsuri).

Cataplasmele din făină de castane diminuează durerile reumatice

- decoct din 5-6 castane cojite şi mărunţite la un litru de apă; se fierbe 10-15 minute şi se consumă câte o ceaşcă înainte de mesele principale timp de 20 de zile pe lună, având efecte flebotonice şi antiinflamatoare, diminuând fragilitatea capilarelor;

- decoct folosit extern sub formă de baie de şezut pentru vindecarea hemoroizilor şi comprese contra cuperozei;

- tinctură preparată din 250 g castane cu coajă într-un litru alcool 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile; se strecoară într-o sticlă brună, pentru a se lua intern câte 10-15 picături pe zi în tratamentul trombozei şi a varicelor. Extern, se aplica în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite sau sub formă de frecţii contra artrozelor la nivelul încheieturilor de la mâini şi picioare;

- cataplasme preparate din făină de castane, amestecată cu făină de grâu (în proporţii 1:1), se adaugă oţet şi se omogenizează pentru a se aplica, în strat subţire, pentru diminuarea durerilor reumatice, uşurarea circulaţiei sanguine, atenuarea durerilor gastro-intestinale şi grăbirea vindecării rănilor inflamate;

- unguent preparat din castane măcinate, alcool 40% şi lanolină, utilizat contra hemoroizilor şi a afecţiunilor venoase; prin amestec cu unt de cacao se prepară supozitoare cu efecte calmante;

- mască de faţă preparată din castane curăţate de coajă şi date prin răzătoare fină, care se amestecă cu miere de albine (proporţie de 1:1) şi se aplică timp de 10 minute pe tenuri foarte grase şi pentru reducerea fragilităţii capilarelor, având efecte astringente şi tonice;

Tinctura din scoarţă, bună pentru varice

- decoct din 40-50 g scoarţă uscată şi măcinată la un litru apă; se fierbe 3 minute, se infuzează 5 minute şi se beau 2-3 ceşti pe zi, cu efecte interne contra obezităţii şi pentru scăderea temperaturii corpului. Extern, se utilizează pentru băi locale contra hemoroizilor şi a congestiilor pelviene feminine, având rol anestezic şi astringent.

-tinctură din 100 g scoarţă măcinată şi 300 ml alcool 40%; se lasă la macerat 15 zile, se strecoară şi se iau câte 10-15 picături pe zi în tratamentul trombozei şi a varicelor;

- vin preparat din 50 g scoarţă măcinată la un litru vin alb, care se macerează timp de 7 zile; se strecoară şi se consumă câte un păhărel înainte de mese, ca băutură tonică şi febrifugă în diaree, dizenterie şi malarie, având efecte similare cu scoarţa arborelui de chinină;

- creme şi uleiuri protectoare contra razelor solare intense, datorită prezenţei esculinei şi a cumarinei care absorb radiaţiile ultraviolete dăunătoare;

- infuzie dintr-o linguriţă frunze uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se îndulceşte cu miere şi se bea prin înghiţituri rare, având rol mucolitic;

- unguent dintr-o cană frunze verzi care se macerează în 100 ml alcool 70%, timp de 24 ore; se adaugă 200 g unt topit sau margarină şi se încălzeşte 2 ore pe baia de apă. După răcire timp de 24 ore se reîncălzeşte şi se strecoară în cutii din plastic sau din sticlă, pentru a fi folosit la tratarea varicelor şi a hemoroizilor;

Preparate din flori

- tincură din 20 g flori macerate timp de 3-4 zile în 100 ml alcool, se strecoară şi se foloseşte sub formă de frecţii în reumatism, degerături şi impetigo;

- băi de şezut şi de picioare cu infuzie din două linguri cu vârf de flori, amestecate cu frunze mărunţite şi făină de castane la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară în apa pentru baia de şezut unde se stă 10-15 minute. La baia de picioare se adaugă o lingură de frunze de lămâiţă.

Alte utilizări

- după înlăturarea compuşilor amari, castanele pot fi utilizate în hrana animalelor, ca nutreţ pentru porci, gâşte, curci, iepuri de casă. De observat că porcii, caprele şi peştii consumă, cu plăcere, castanele zdrobite.

- în medicina veterinară, introducerea câtorva castane zdrobite în mâncare are efecte benefice pentru combaterea emfizemului pulmonar şi colici la cai şi pentru oprirea diareei la viţei, prin amestec cu orez.

- pulberea din castane, bogată în saponine, serveşte la obţinerea unei paste pentru curăţirea mâinilor, iar în amestec cu apa este eficientă la stropirea florilor din ghivece pentru distrugerea unor dăunători;

- din castane se pot obţine unele produse de utilitate casnică (alcool, tananţi, coloranţi bruni pentru vopsitorie).