Virtuţile terapeutice ale castanului sălbatic

Cunoscut în popor sub numele de castan porcesc, chistin şi afghistin, castanul aparţine speciei Aesculus hippocastanum, din familia botanică Hippocastanaceae. Produsele utilizate în fitoterapie sunt: scoarţa, seminţele (castanele), florile şi frunzele, care prezintă proprietăţi şi acţiuni specifice.

Castanele decojite, uscate şi măcinate ascund nebănuite calităţi vindecătoare, prezentând proprietăţi antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante şi fluidizante sanguin, decongestive, hemostatice şi antiexudative venoase. De asemenea, acţionează cu efecte directe în afecţiuni venoase şi la întărirea pereţilor vaselor capilare fragile:

- decoct din 5-6 castane cojite şi mărunţite la un litru apă; se fierbe 10-15 minute şi se consumă câte o ceaşcă înainte de mesele principale, timp de 20 de zile pe lună, având efecte flebotonice şi antiinflamatoare, diminuând fragilitatea capilarelor;

- decoct folosit extern sub formă de baie de şezut, pentru vindecarea hemoroizilor şi comprese contra cuperozei;

- tinctură preparată din 250 g castane cu coajă într-un litru alcool 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile; se strecoară într-o sticlă brună, pentru a se lua intern câte 10-15 picături pe zi în tratamentul trombozei şi al varicelor. Extern se aplică în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite sau sub formă de frecţii contra artrozelor la nivelul încheieturilor de la mâini şi picioare;

- cataplasme preparate din făină de castane, amestecată cu făină de grâu (în proporţii 1:1), se adaugă oţet şi se omogenizează pentru a se aplica, în strat subţire, pentru diminuarea durerilor reumatice, uşurarea circulaţiei sanguine, atenuarea durerilor gastrointestinale şi grăbirea vindecării rănilor inflamate;

- unguent preparat din castane măcinate, alcool 40% şi lanolină, utilizat contra hemoroizilor şi a afecţiunilor venoase.

Preparate din scoarţă

- decoct din 40-50 g scoarţă uscată şi măcinată la un litru apă; se fierbe 3 minute, se infuzează 5 minute şi se beau 2-3 ceşti pe zi, cu efecte interne contra obezităţii şi pentru scăderea temperaturii corpului. Extern se utilizează pentru băi locale contra hemoroizilor şi a congestiilor pelviene feminine, având rol anestezic şi astringent;

- tinctură din 100 g scoarţă măcinată şi 300 ml alcool 40%; se lasă la macerat 15 zile, se strecoară şi se iau câte 10-15 picături pe zi, în tratamentul trombozei şi al varicelor.

Preparate din frunze

- infuzie dintr-o linguriţă frunze uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se îndulceşte cu miere şi se bea prin înghiţituri rare, având rol mucolitic;

- unguent dintr-o cană de frunze verzi, care se macerează în 100 ml alcool 70 %, timp de 24 ore; se adaugă 200 g unt topit sau margarină şi se încălzeşte două ore pe baia de apă. După răcire, timp de 24 ore, se reîncălzeşte şi se strecoară în cutii din plastic sau din sticlă, pentru a fi folosit la tratarea varicelor şi a hemoroizilor.

Preparate din flori

- tinctură din 20 g flori macerate timp de 3-4 zile în 100 ml alcool, se strecoară şi se foloseşte sub formă de frecţii, în reumatism, degerături şi impetigo;

- băi de şezut şi de picioare cu infuzie din două linguri cu vârf de flori, amestecate cu frunze mărunţite şi făină de castane la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară în apa pentru baia de şezut, unde se stă 10-15 minute. La baia de picioare se adaugă o lingură de frunze de lămâiţă.