Vitamina A, vitamina creşterii

▲ Aşa cum am promis în rubrica de săptămâna trecută, vom încerca să prezentăm calităţile şi principiile nutritive ale unor fructe şi legume, cu rol benefic în anumite afecţiuni ▲ Într-o primă etapă, ne vom referi la descrierea vitaminelor care se găsesc în legume, cereale şi fructe ▲

Organismul uman trebuie să primească obligatoriu aceste elemente indispensabile, prin intermediul alimentelor. Vitaminele se găsesc, mai mult sau mai puţin numeroase şi în cantitate mai mare sau mai mică, în aproape toate vegetalele.

Vitamina A sau antixeroftalmică (liposolubilă) este o vitamină de creştere, cu importanţă considerabilă pentru organismele tinere. Are proprietăţi antiinfecţioase, cu acţiune asupra echilibrului „acido-bazic“ şi contribuie, printre altele, la nutriaţia cartilajelor şi oaselor, a organelor digestive, a vaselor sanguine, mucoaselor, tegumentelor şi, implicit, constituie un factor de întinerire. Are bune efecte şi în reglarea somnului şi a tensiunii arteriale.

Absenţa vitaminei A atrage după sine leziuni oculare: micşorarea acuităţii vizuale, umflarea pleoapelor, cu apariţia de cruste, întărirea şi opacizarea corneei, xeroftalmia, adică o oftalmie uscată, cu roşeaţă, senzaţie de durere usturătoare, putând duce la orbire. Se mai observă, în plus, o oprire a creşterii şi o scădere a solidităţii oaselor. Lipsa vitaminei A provoacă, deopotrivă, slăbirea prin denutriţie, o stare de oboseală, o scădere a rezistenţei la infecţii, modificări la nivelul pielii şi al mucoaselor, care ajung să fie uscate, la nivelul unghiilor, care se rup uşor, şi al părului, care se închide la culoare. Hipovitaminoza A poate expune şi la formarea calculilor.

Vitamina A se întâlneşte (în general, sub formă de provitamina A sau de carotină) în majoritatea plantelor şi a legumelor verzi şi în numeroase fructe: morcovi, usturoi, ceapă, roşii, frunze de spanac, cereale, banană, ananas, coacăze, zmeură, dude, caise, lămâi, portocale, măceşe, fructe oleaginoase. Este la fel de abundentă în boabele de grâu, în gălbenuşul de ou, în laptele integral, în smântână, în unt, în ficat de peşte.

La copil, folosirea exclusivă a laptelui smântânit, a celui fiert în clocot, a făinilor rafinate atrage tulburări grave de avitaminoză A. Adulţii supuşi la regimuri stricte (fără grăsimi, legume verzi, ouă) îi duc, în general, lipsa. O bună asimilare a vitaminei A necesită, pe de altă parte, funcţii hepatice şi intestinale corecte.

Doza zilnică necesară de vitamina A este estimată de specialişti la 5.000 de unităţi internaţionale, respectiv 2 mg. 100 de g de ficat animal conţine de la 3 mg la 50 de mg. Morcovul conţine de la 3 până 9 mg de caroten la 100 g, salatele - de la 4 la 8 mg, măceşul - 5 mg.

Trebuie să amintim aici studiile lui L. Binet şi ale lui Strumza asupra puterii regeneratoare sanguine a carotenului. În numărul următor, vom prezenta complexul vitaminic B.