Vitaminele antioxidante, „îngerii păzitori“ ai sănătăţii

▲ Vitaminele antioxidante constituie o armă redutabilă de luptă împotriva acţiunii distructive a radicalilor liberi, acele substanţe de provenienţă externă sau internă care pun în mare pericol sănătatea oamenilor ▲ Cele mai eficiente s-au dovedit vitaminele C, E şi A, alături de beta-caroten - un precursor al vitaminei A -, toate acestea exercitând o intensă activitate antioxidantă din momentul pătrunderii în sistemul digestiv uman ▲

Protecţia cea mai mare contra acţiunii vătămătoare a radicalilor liberi este oferită de vitaminele naturale, existente într-o doză mai ridicată în legume şi fructe proaspete. Cercetări recente au dovedit că aportul de vitamine sintetice, luate sub formă de pastile, nu are aceleaşi efecte comparativ cu vitaminele naturale din produsele vegetale. Explicaţia acestei eficienţe a vitaminelor naturale este dată de prezenţa în coaja fructelor şi legumelor a unor substanţe colorate, numite bioflavonoizi, care au rol esenţial în creşterea eficienţei vitaminelor naturale. De altfel, nu s-a dovedit cu certitudine că vitaminele sintetice ar avea capacitatea de a proteja organismele împotriva radicalilor liberi, care pun sănătatea omului în mari pericole. Se spune chiar că unele vitamine de sinteză ar putea fi dăunătoare, reducând durata de viaţă la persoanele cu un consum prea mare.

Demonstrarea rolului antioxidant al vitaminelor C, E, A a deschis calea unor noi cercetări privind rolul protector al acestora faţă de agresiunea unor forme de cancer. Astfel, a fost demonstrată legătura dintre consumul crescut de vitamine antioxidante din fructe şi legume şi un risc redus al îmbolnăvirilor de cancere de colon, prostată sau sân.

Includerea în alimentaţia cotidiană a fructelor şi legumelor bogate în aceste vitamine poate asigura o protecţie permanentă la nivelul fiecărei celule din organism, întrucât împiedică malignizarea aberantă sau chiar distrugerea iremediabilă a unor ţesuturi.

În primul rând, trebuie să explicăm ce sunt vitaminele. Cunoscute încă din antichitate şi „botezate“ de chimistul polonez Cazimir Funk, în anul 1912, ca amine necesare vieţii (vita # viaţă, amina # amine), vitaminele sunt substanţe organice care, în cantităţi mici, sunt absolut necesare pentru buna funcţionare a organismului. Întrucât majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate în corpul uman, vor trebui să fie preluate prin alimentaţie cu produse naturale (legume şi fructe). Ajunse în sistemul digestiv, aceste vitamine nu hrănesc corpul, ci au rol de biocatalizatori, care stimulează diferite funcţii vitale: producerea de energie, întărirea sistemului imunitar faţă de pericolul bolilor, reglarea unor procese metabolice, mărirea capacităţii de efort fizic şi intelectual, vitalizarea copiilor şi a adolescenţilor care prezintă tulburări de creştere, a persoanelor cu boli cronice, a femeilor gravide sau în postmenopauză, prevenirea îmbătrânirilor precoce în cazul unei malnutriţii proteice şi a unui defict de săruri minerale.

Întrucât vitaminele se consumă repede în organism, vor fi necesare suplimentări repetate, în funcţie de cerinţele specifice ale fiecărei persoane.

Necesitatea de vitamine antioxidante constituie o problemă majoră, tot mai acută la omul modern, în condiţii de viaţă stresantă, într-o urbanizare crescută, cu îndepărtare de natura pură şi vieţuirea într-un mediu puternic poluat, generator de factori favorizanţi ai radicalilor liberi, atât de agresivi asupra sănătăţii oamenilor. Acum începe să predomine tendinţa spre sedentarism, reducerea continuă a efortului fizic şi renunţarea la activităţile desfăşurate în aer liber.

Abuzul de vitamine sintetice poate fi nociv

Consumul corect de vitamine determină evitarea cancerelor, a accidentelor cardiace şi pulmonare, a cataractelor, a infecţiilor virale şi bacteriene.

Regimul alimentar trebuie să fie raţional întocmit şi strict controlat. Raţia zilnică de vitamine se va controla ţinând seamă de: anotimp (iarna, corpul uman are nevoie de mai multe vitamine decât vara); sex (bărbaţii au nevoie de mai multe vitamine decât femeile); vârstă (copiii şi adolescenţii au nevoie de mai multe vitamine decât adulţii).

Întrucât vitaminele se degradează uşor la temperaturi ridicate, se va lua în considerare faptul că cea mai mare parte din potenţialul lor activ se va pierde, treptat, în toate etapele de prelucrare a alimentelor: stocare, congelare, încălzire, fierbere.

O carenţă de vitamine poate frâna dezvoltarea normală a intelectului, atât la vârstnici cât şi la copii, ceea ce arată că un aport echilibrat de vitamine, împreună cu sărurile minerale, ar putea contribui la sporirea inteligenţei.

Dar şi abuzul de vitamine poate duce la grave intoxicaţii şi preturbări fiziologice. Aceste abateri sunt foarte frecvente la americani, care consumă cantităţi exagerate de vitamine, indiferent de anotimp şi de ora din zi. Ei cred că acest consum masiv de vitamine (din păcate sintetice) îi va apăra de cancere şi de accidente cardiovasculare.

Ca o concluzie generală, se poate arăta că vitaminele naturale, preluate prin alimente, constituie o garanţie de sănătate, vitalitate şi tonus fizic şi psihic. Nu acelaşi lucru se poate spune despre vitaminele sintetice care, luate în cantităţi excesive, aduc profituri uriaşe trusturilor farmaceutice, dar ruinează sănătatea consumatorilor.

Studiul detaliat al vitaminelor antioxidante demonstrează că acestea au funcţii specifice, dar, în acelaşi timp, sunt dependente unele de altele pentru a-şi exercita efectele reglatoare într-o nutriţie sănătoasă. Pentru a menţine organismul în stare de perfectă funcţionare, cu un sistem imunitar activ, este absolut necesară o suplimentare a alimentaţiei cu vitamine naturale, mai ales în condiţiile vieţuirii într-un mediu extern puternic poluat şi cu o hrană zilnică dezordonată şi hipocalorică, tot mai săracă în vitamine din cauza conservanţilor, aditivilor, a produşilor de sinteză chimică şi a excesului de alcool şi tutun. În acţiunea de înlocuire a vitaminelor naturale din legume şi fructe proaspete cu vitamine sintetice este necesar să se ştie că produsele sintetizate sunt create prin reconstituirea structurii moleculare a vitaminelor naturale, combinând chimic diferite surse organice sau anorganice. Acestea nu conţin compuşi sinergici, coenzime, activatori şi aditivi enzimatici. Din această cauză, corpul va primi un procent mai mic de materii energizante şi metabolizante comparativ cu vitaminele naturale din plante.

Când se impun suplimentele de vitamine?

Suplimentarea vitaminelor antioxidante devine tot mai necesară în anumite cazuri: primăvara, este utilă o întărire a sistemului imunitar după deficitul vitaminic acumulat în timpul iernii, când alimentaţia este mai săracă în fructe şi legume proaspete; sugarii, copiii şi adolescenţii în creştere au nevoie de o suplimentare a vitaminelor, a surselor energetice şi a nutrienţilor esenţiali; adulţii cu o carenţă vitaminică acută au un risc ridicat de a îmbătrâni la vârsta de 25 de ani, devenind fiinţe suferinde şi permanent obosite; persoanele cu boli cronice care perturbă absorbţia şi digestia vitaminelor au nevoie de o suplimentare bine controlată; femeile cu scăderi severe de hemoglobină, din cauza pierderilor de sânge în timpul ciclurilor menstruale, necesită un adaus vitaminic bine echilibrat; acelaşi aport de vitamine naturale se impune la femeile aflate în postmenopauză, când scăderea nivelului de estrogeni duce la pierderea densităţii masei osoase, respectiv la instalarea osteoporozei; persoanele în vârstă, cu funcţii fiziologice şi metabolice diminuate, au nevoie de stimulente vitaminice, cu acţiuni de ridicare a imunităţii şi a rezistenţei la agenţii externi, declanşatori de boli grave, prevenind cancerele, afecţiunile cardiace, osteoporoza şi reumatismele.

Asiguraţi-vă necesarul de vitamine din legume şi fructe!

În utilizarea vitaminelor antioxidante naturale se pot face câteva recomandări: evitarea consumului excesiv de grăsimi, zahăr rafinat şi dulciuri care reduc absorbţia vitaminelor la nivelul intestinului subţire; pregătirea alimentelor cu atenţie, pentru a evita degradarea vitaminelor prin fierbere şi prăjire; gătirea alimentelor se va face prin înăbuşire în vase acoperite şi cu cât mai puţină apă; păstrarea legumelor şi fructelor să se facă la rece şi ferite de lumină; curăţirea crudităţilor se va face chiar înainte de utilizare, evitând acţiunea oxidantă a aerului; asigurarea necesarului zilnic de vitamine naturale prin consumul de legume şi fructe proaspete renunţând, pe cât posibil, la folosirea iraţională de medicamente de sinteză chimică, cu efect de frânare a absorbţiei vitaminelor; extinderea practicii de utilizare a sucurilor naturale, extrase din legume proaspete (morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel-rădăcini, castraveţi, spanac), care pot constitui adevărate „bombe de sănătate“ pentru orice organism, fiind mai uşor digerate şi asimilate.

Consumând zilnic vitamine antioxidante naturale, provenite din legume şi fructe proaspete, se va asigura energia, vitalitatea, protecţia faţă de stările de stres şi tensiune, instalându-se un sentiment de bună dispoziţie şi încredere în viaţă.