Vitaminele antioxidante, „îngerii păzitori“ ai sănătăţii

Vitaminele antioxidante constituie o armă redutabilă de luptă împotriva acţiunii distructive a radicalilor liberi, acele substanţe de provenienţă externă sau internă care pun în pericol sănătatea. Cele mai eficiente s-au dovedit vitaminele C, E şi A, alături de beta-caroten - un precursor al vitaminei A, toate acestea exercitând o intensă activitate antioxidantă din momentul pătrunderii în sistemul digestiv uman.

Protecţia cea mai mare contra acţiunii vătămătoare a radicalilor liberi este oferită de vitaminele naturale, existente într-o doză mai ridicată în legume şi fructe proaspete. Cercetări recente au dovedit că aportul de vitamine sintetice, luate sub formă de pastile, nu are aceleaşi efecte comparativ cu vitaminele naturale, din produsele vegetale. Explicaţia acestei eficienţe a vitaminelor naturale este dată de prezenţa în coaja fructelor şi a legumelor a unor substanţe colorate numite bioflavonoizi, care au rol esenţial în creşterea eficienţei vitaminelor naturale.

Demonstrarea rolului antioxidant al vitaminelor C, E, A a deschis calea unor noi cercetări privind rolul protector al acestora faţă de agresiunea unor forme de cancer. Astfel, a fost demonstrată legătura dintre consumul crescut de vitamine antioxidante din fructe şi legume şi un risc redus al îmbolnăvirilor de cancere de colon, prostată sau sân.

Includerea în alimentaţia cotidiană a fructelor şi legumelor bogate în aceste vitamine poate asigura o protecţie permanentă la nivelul fiecărei celule din organism întrucât împiedică malignizarea aberantă sau chiar distrugerea iremediabilă a unor ţesuturi.

Întrucât vitaminele se consumă repede în organism, vor fi necesare suplimentări repetate, în funcţie de cerinţele specifice ale fiecărei persoane.

Necesitatea de vitamine antioxidante constituie o problemă majoră, tot mai acută la omul modern, în condiţii de viaţă stresantă, într-o urbanizare crescută, de îndepărtare de natura pură şi vieţuirea într-un mediu puternic poluat, generator de factori favorizanţi ai radicalilor liberi, atât de agresivi. Acum începe să predomine tendinţa spre sedentarism, reducerea continuă a efortului fizic şi renunţarea la activităţile desfăşurate în aer liber.

Regimul alimentar trebuie să fie raţional întocmit şi strict controlat. Raţia zilnică de vitamine se va controla ţinând seamă de:

- anotimp (iarna, corpul uman are nevoie de mai multe vitamine decât vara);

- sex (bărbaţii au nevoie de mai multe vitamine decât femeile);

- vârstă (copiii şi adolescenţii au nevoie de mai multe vitamine decât adulţii).

Întrucât vitaminele sunt uşor degradate la temperaturi ridicate, se va lua în considerare faptul că cea mai mare parte din potenţialul lor activ se va pierde, treptat, în toate etapele de prelucrare a alimentelor: stocare, congelare, încălzire, fierbere.

Vitamina C (acidul ascorbic) are rol de întărire a sistemului imunitar împotriva agenţilor cancerigeni, în distrugerea toxinelor din corp şi în combaterea afecţiunilor virale, a stărilor gripale şi a agresiunii bacteriene.

Vitamina E (tocoferol) protejează membranele celulare, menţine integritatea celulelor contra acţiunii distructive a radicalilor liberi şi descompune toxinele solubile în grăsimi, diminuează stările de oboseală fizică şi intelectuală.

Vitamina A (retinol) are rol de distrugere a unor tipuri de virusuri care provoacă infecţii virale, bacteriene şi parazitare. Această vitamină accelerează producerea de leucocite (globule albe) din sânge şi producerea de anticorpi care distrug agenţii patogeni intruşi.