Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
VSH poate indica o eventuală infecţie în organism
Este o analiză simplă, care se bazează pe proprietatea globulelor roşii de a sedimenta, de a se depune într-un tub de sticlă, după ce sângele recoltat din venă a fost amestecat cu o substanţă anticoagulantă. Sângele se separă spontan, după un oarecare timp, în plasmă şi globule roşii, fără a fi centrifugat în prealabil. Dacă un tub subţire, de 200 mm, se umple cu sânge şi se menţine în poziţie verticală timp de o oră şi apoi două ore, se observă cum deasupra se separă plasmă. Valoarea VSH se socoteşte după numărul de mm de plasmă separată într-o oră şi în două ore. Valori normale: la bărbaţi - 3-10 mm, la o oră, 5-15 mm la 2 ore; la femei - 6-13 mm la o oră, 1-20 mm la 2 ore; la copii mici - 7-11 mm la o oră.
O creştere a VSH nu poate pune un diagnostic de boală, ci arată medicului că în organism există o infecţie acută sau cronică, o boală cronică neinfecţioasă sau o dereglare a funcţiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plămâni, etc.). VSH este o analiză de orientare şi numai medicul se pricepe să caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs această creştere. Creşterea VSH peste 40-50 mm la oră constituie un semnal de alarmă, chiar în lipsa altor simptome de boală. În acest caz, repetarea analizei după două săptămâni este absolut necesară. După cum valorarea VSH scade, se menţine sau creşte, medicul îşi poate da seama şi de evoluţia bolii. Totuşi, creşteri foarte mari ale VSH se întâlnesc în aproape toate infecţiile acute microbiene şi virale, în tuberculoză, în reumatism, în anemie, în unele boli parazitare, în boli hepatice, ale rinichilor, în boli tumorale. (Rubrică realizată cu sprijinul laboratorului Focus Lab Plus Bucureşti - www.focuslab.ro)