Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Zahărul, cauza afecţiunilor grave din lumea industrializată

Zahărul, cauza afecţiunilor grave din lumea industrializată

Un articol de: Mariana Dascălu - 06 Sep, 2019

Zahărul rafinat, un aliment foarte controversat, consumat în cantități mari, este dăunător sănătății, induce o stare de oboseală, creștere în greutate și produce dependență. Specialiştii avertizează că excesul de zaharuri care nu se găsesc în mod natural în alimente poate duce la creștere în greutate, diabet zaharat, afectează digestia și duce la o îmbătrânire mai rapidă. Numeroase cadre medicale au tras un semnal de alarmă, afirmând că această plăcere dulce reprezintă mai mult decât „calorii goale”, fiind de fapt o veritabilă toxină şi prima cauză a afecţiunilor grave ale lumii industrializate.

Zahărul și produsele zaharoase au devenit alimente obișnuite în dieta zilnică a populației. Rolul acestuia este de agent de îndulcire, de conservant, dar și de a potența aromele și a reduce aciditatea preparatelor alimentare. Nutriționiștii spun că zahărul nu are aport nutritiv, conține 400 de calorii la suta de grame, numite calorii goale, fără alți nutrienți, și recomandă să îi redăm statutul de condiment, să îl folosim ca pe sare. „Nu este ușor să eliminăm în totalitate zahărul din alimen­tație, dar cu siguranță putem limita cantitatea pe care o consumăm. Recomand 1 linguriță de zahăr pe zi (în cafea, spre exemplu) sau maximum 2 porții de zahăr rafinat pe săptămână. Dacă zahărul este folosit în cantitate mică, atât cât să condimentăm, ca și la sare, nu avem de ce să ne îngrijorăm. Trebuie să consumăm produse care conțin zahăr rafinat în cantități moderate și nu zilnic. Tot ce este în exces dăunează”, recomandă nutrițio­nistul dietetician Mădălina Enășcuț. Zahărul și consumul de dulciuri în general induc o stare de bine, devenim mai veseli, însă el nu este benefic pentru sănătate şi poate declanșa afecțiuni destul de grave. Excesul de zaharuri care nu se găsesc în mod natural în alimente poate duce la creștere în greutate, diabet zaharat, afectează digestia și duce la o îmbătrânire mai rapidă. „Consumul mare de zahăr afectează sistemul cardiovascular, molecula de zahăr provoacă dereglări și schimbări în muș­chiul inimii și afectează sistemul de pompare al inimii. Tot mai multe persoane care suferă de obezitate abdominală au la bază consumul în exces de alimente dulci”, mai spune nutriționistul. Prea mult zahăr rafinat în organism este depozitat sub formă de grăsime și ficatul devine gras și bolnav. O altă problemă a consumului mare de produse dulci este și starea de dependență, cu cât mănânci, vrei tot mai mult să consumi. Depen­dența de zahăr se poate corecta prin consum mai rar de dulciuri şi putem opta pentru cele făcute în casă, care, comparativ cu cele din comerț, conțin mai puțin zahăr. Car­bo­hidrații prezenți în mod natural în alimente nu sunt periculoși pentru sănătate și siluetă, ci zahărul rafinat adăugat suplimentar în produse. „Aproximativ 55% din necesarul de energie zilnic al organismului trebuie să provină din carbo­hidrați de calitate cum sunt cerealele și pastele integrale, fulgii de grâu și ovăz, hrișca, cartofii dulci, peștele și avocado. Fructele conțin glucide simple care se absorb și transmit imediat energie și trebuie consumate în prima parte a zilei, pe stomacul gol (dacă le tolerăm). Nu decojiţi mărul. În coajă se găsesc fibre care ajută zahărul din fruct să urce treptat în organism, deci, timp de două ore, nu mai simți nevoia să mănânci ceva, comparativ cu zaharul din prăjituri, care îţi oferă confort și energie doar pe moment, egalat cu creștere în greutate”, mai spune nutriționistul. Consumul de zahăr rafinat din pâine albă, prăjituri, covrigi și derivate de patiserie, sucuri dă energie pe termen scurt, plus un număr mare de calorii. În cazul în care chiar vrei să cumperi ceva dulce de pe raftul magazinului, trebuie citită eticheta și dacă nu știţi ce reprezintă fiecare ingredient, mai bine nu cumpăraţi.

Unele studii realizate de Şcoala de Medicină a Universităţii din California au dus la concluzia că obezitatea, hipertensiunea, diabetul de tip II şi problemele cardiace sunt doar câteva dintre afecţiunile provocate de consumul de zahăr. Profesorul dr. Robert Lustig, specialist în endocrinologie şi obezitate infantilă de la această şcoală, spune că zahărul este o „toxină cronică”. „Există trei tipuri de toxine. Primul e dat de substanţe precum cianura, care sunt letale pentru oameni într-o concentraţie de o parte la un milion. Arsenicul şi plumbul reprezintă al doilea tip şi ucid atunci când reprezintă 30-50 de părţi la un milion. Cel de-al treilea tip, anume toxinele cronice, este reprezentat de acele substanţe care devin letale la concentraţii de câteva mii de părţi per milion. Printre acestea se numără vitamina A, vitamina D, fierul şi fructoza”, explică el. Prin „zahăr” se referă atât la sucroză (adică zahărul alb şi brun obţinut din trestie de zahăr şi din sfeclă), cât şi la siropul de fructoză. Zahărul rafinat (sucroza) este format dintr-o moleculă de glucoză şi o moleculă de fructoză, amestecul fiind astfel 50%-50%. În cazul siropului de fructoză din porumb, fructoza reprezintă 55% din amestec, iar glucoza 45%. Fructoza este aproape de două ori mai dulce decât glucoza.