Ciclul festiv de iarnă debutează cu Ajunul Crăciunului și se încheie în 7 ianuarie, cu Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În această perioadă scurtă, dar intensă din punct de vedere duhovnicesc,
Ciclul festiv de iarnă debutează cu Ajunul Crăciunului și se încheie în 7 ianuarie, cu Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În această perioadă scurtă, dar intensă din punct de vedere duhovnicesc,
Numeroşi credincioşi bucureşteni au ales să participe în noaptea trecerii dintre ani (2017-2018) la Catedrala Patriarhală, la slujba săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Slujba pe care am săvârşit-o acum, la trecerea dintre ani, reprezintă o atitudine şi o acţiune faţă de timpul anului care s-a încheiat şi de timpul anului nou care începe. Această slujbă este lucrarea cea ma
Creştinii se adună la sfârşit de an în sfânta biserică spre a-I înălța rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu pentru anul care a trecut și pentru ca în anul care vine ei să-I împlinească voia Sa cea sfântă. Desigur, ne putem gândi că ziua de Anul Nou, care face aşadar începutul anului, pare să nu se deosebească de celelalte, aşa cum și un an nu ar trebui să se deosebească de celălalt an. Căci, după cum fiecare zi își are începutul și sfârșitul ei, tot astfel, fiecare an își are începutul și sfârșitul lui.
Numeroşi credincioşi bucureşteni au ales să participe în noaptea trecerii dintre ani (2016-2017) la Catedrala Patriarhală, la slujba săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani este mulţumire sau recunoştinţă pentru binefacerile pe care Dumnezeu le‑a revărsat asupra noastră în anul care s‑a încheiat şi rugăciune pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze cununa anului ce a sosit1[1]. Totodată, Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, care se rosteşte în cadrul acestei slujbe, arată importanţa sfinţirii timpului vieţii noastre, princhemarea numelui mântuitor al Domnului Iisus Hristos, Creatorul lumii şi Împăratul veacurilor (cf. Fapte 1, 7; şi Evrei 1, 2).
În prima zi din 2017, în locașurile de rugăciune din Biserica Ortodoxă Română s-au făcut slujbe de mulțumire și rugăciuni de binecuvântare a noului an civil calendaristic. La Catedrala Patriarhală din
Conștient sau nu, la sfârșitul fiecărui an calendaristic, ne aflăm cu toții în fața unui bilanț pe care viața ni‑l pune înainte. Rememorăm cu cei dragi de lângă noi clipe pe care nu le‑am dat uitării,
Cu rugăciunea din noaptea aceasta am trecut din anul 2015 în anul 2016 aducând mulţumire lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru binefacerile primite de la El, Care este Capul Bisericii şi
În prima zi a Anului Nou civil, vineri, 1 ianuarie, au fost sărbătorite praznicul Tăierii împrejur cea după trup a Domnului și pomenirea Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei. La Catedrala
Parcă mai ieri am păşit în anul mântuirii 2014 şi iată, prin bunăvrerea Cerescului Tată, ne pregătim să desluşim tainele noului an, pe care ni-l dorim cu toţii aducător de roade
Începutul anului 2012 a fost marcat în bisericile şi lăcaşurile de rugăciune din Biserica Ortodoxă Română prin slujbe de mulţumire şi binecuvântare. În Catedrala patriarhală din Bucureşti, la cumpăna
La Catedrala Patriarhală, momentul trecerii la noul an civil, 2011, a fost sărbătorit în rugăciune. Preafericitul Părinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de soborul Catedralei
Preacucernice părinte Vasile Dariciuc, ne aflăm în preajma Anului Nou, când diferite obiceiuri de origine păgână (Capra, Urşii etc.) sunt în plină desfăşurare. Ce legătură există între aceste datini şi s
Ziua de 1 ianuarie reprezintă o întreită sărbătoare pentru creştini. Este mai întâi praznic împărătesc, legat de viaţa lui Iisus, în care sărbătorim a opta zi de la naşterea Domnului, moment în care
Anul Nou a fost întotdeauna un moment important pentru oameni, dar sensul pe care ei l-au dat trecerii de la un an la altul s-a schimbat. În prezent, orăşenii nu fac decât să se bucure de sărbătoare prin
Începând de la Anul nou, cel mai mare lucru este să ne înnoim viaţa, să luăm aminte, cu fiecare an nou să lăsăm câte un păcat care ne stăpâneşte cine ştie de când şi să punem în locul lui o virtute.
▲ „Că nu luăm aminte, cum că atâta viaţă am pierdut, câtă am trăit; şi aşa, neluând noi aminte, se sfârşeşte viaţa...“ ▲ Pentru acest sfârşit de an, am găsit de cuviinţă a prezenta un
Jocurile cu măşti se desfăşoară cel mai des iarna, începând de la Crăciun până la „spargerea Anului Vechi“, dar pot fi întâlnite şi cu alte prilejuri. Apogeul manifestărilor tradiţionale prilejuite de
Cum petreceau sărbătorile de iarnă moldovenii de la ţară, în urmă cu aproximativ 50 de ani? Ce obiceiuri respectau cu sfinţenie aceştia? Cum se luptau cu frigul iernii? Care era cel mai spectaculos obicei de iar



