Început de an cu mulţumire şi binecuvântare

În prima zi din 2017, în locașurile de rugăciune din Biserica Ortodoxă Română s-au făcut slujbe de mulțumire și rugăciuni de binecuvântare a noului an civil calendaristic. La Catedrala Patriarhală din București, la 1 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit de dimineață Sfânta Liturghie împreună cu PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureș­tilor. La finalul slujbei a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou și s-a proclamat în mod solemn Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemo­rativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în Patriarhia Română.

Începutul anului calendaristic 2017 a fost un nou prilej pentru credincioșii români să înalţe rugăciuni şi să ceară binecuvântarea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu, vremuri bune și îmbelșugarea roadelor pământului.

La 1 ianuarie, în calendarul ortodox sunt prăznuite trei mari sărbători: Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului Iisus Hristos; Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi Anul Nou. Potrivit rânduielii bisericești, duminică a fost săvârşită Liturghia alcătuită de Sfântul Vasile cel Mare. În Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu PS Părinte Varlaam Ploieșteanul și PS Părinte Timotei Prahoveanul. Din soborul care s-a rugat împreună cu ierarhii au făcut parte: părintele arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan; părintele arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. La slujba Utreniei a cântat Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, iar răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.

„Programul lucrării Fiului lui Dumnezeu în lume este înscris în Numele Lui”

Pericopa evanghelică citită duminică a prezentat evenimentul Tăierii-împrejur după trup a Pruncului Iisus Hristos, petrecut la opt zile de la Naşterea Sa, precum şi adevărul consemnat de Sfântul Evanghelist Luca: „Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul lui Dumnezeu”. De asemenea, la 1 ianuarie a fost prăznuită și Duminica dinaintea Botezului Domnului și s-a citit Evanghelia de la Marcu 1, 1-8, care consemnează începutul propovăduirii Sfântului Ioan Botezătorul.

În cuvântul de învățătură, Prefericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că între Persoana Fiului lui Dumnezeu Întrupat și Numele Său se stabilește o legătură ontologică, iar Numele Iisus de­semnează în chip concentrat specificiul Persoanei și lucrării pe care Fiul lui Dumnzeu a venit să o îndeplinească în lume. „Tăierea-împrejur era semnul prin care poporul evreu credincios se deosebea de celelalte popoare, și se făcea în amintirea izbăvirii evreilor din robia egipteană. Această tăiere-împrejur la opt zile era însoţită de atribuirea unui nume pruncului. Pruncul dumnezeiesc a primit Numele de «Iisus», pentru că aşa a ­prevestit îngerul Fecioarei Maria şi Dreptului Iosif. Rostul Naşterii Sale şi programul lucrării Fiului lui Dumnezeu în lume sunt înscrise în Numele Lui, Iisus, care înseamnă «Dumnezeu mântuieşte». Cu alte cuvinte, ni se arată că Cel Care S-a născut nu este un om obişnuit, ci este Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic Care S-a făcut Om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor, adică pentru izbăvirea lor din păcate şi moarte”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Asocierea Numelui lui Iisus cu Persoana Fiului lui Dumnezeu și cu lucrarea Acestuia face ca Numele să fie un izvor de putere și har pentru cei care Îl cheamă în rugăciune. De aceea, în Ortodoxie s-a dezvoltat foarte mult rugăciunea inimii sau a Numelui lui Iisus, care stă la baza experienței mistice isihaste. „Sfinţii Părinţi ai pustiei au folosit des Numele lui Iisus în rugăciunea inimii, zicând: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!» Această rugăciune intensă se bazează pe puterea duhovnicească a Numelui lui Iisus. Toate făpturile sunt chemate să se închine Numelui lui Iisus Hristos şi să mărturisească toţi că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu întru slava lui Dumnezeu Tatăl”, a explicat Patriarhul României. În Biserică, tăierea-împrejur trupească a fost înlocuită cu Botezul prin apă și Duhul Sfânt, Care îi oferă omului harul sfințitor și daruri duhovnicești necesare pentru o viață nouă. „Tăierea-împrejur cea duhovnicească nu mai are loc în trup, ci în duhul omului. Duhul Sfânt Care locuieşte în omul botezat îl pregăteşte pentru o viaţă nouă tăind de la el tot ce este gând, cuvânt şi faptă păcătoasă, pentru ca cel care este botezat să crească duhovniceşte în Iisus Hristos, prin harul Sfintei Treimi primit la Botez”, a arătat Preafericirea Sa.

De asemenea, Patriarhul României a evocat în cuvântul de învățătură personalitatea și viața Sfântului Vasile cel Mare, care a trăit în anii 330-379 și a fost un mare Părinte și învățător al Bisericii. El a fost un prim organizator al lucrării social-filantropice a Bisericii. „Sfântul Vasile cel Mare a întemeiat, pe lângă biserici, aziluri şi spitale, case pentru bătrâni şi bolnavi şi pentru pelerini. Deşi a fost Arhiepiscop al Cezareei Capadociei doar nouă ani, a lucrat mult prin râvna, înţelepciunea şi dăruirea sa jertfelnică. Sfântul a avut legături speciale cu Dacia. A avut rude pe teritoriul ţării noastre, şi printre acestea se afla şi Sfântul Mucenic Sava de la Buzău”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul României a explicat că Biserica prăznuiește Anul Nou bisericesc la 1 septembrie, dar și la începutul Anului Nou civil a rânduit slujbe speciale, pentru că timpul este un prilej al omului de apropiere față de Dumnezeu și trebuie folosit spre sfințire, binecuvântare și mulțumire. „Este bine ca noi să facem mai întâi bilanţul realizărilor duhovniceşti, şi mai puţin al celor materiale, pentru că în faţa lui Dumnezeu nu contează cât am adunat în jurul nostru, ci cât de multe bogăţii spirituale am adunat în sufletul nostru. În aceste zile ne gândim dacă în anul ce a trecut am fost evlavioşi, milostivi și buni, și Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să devenim mai apropiaţi de El şi de semenii noştri în anul nou în care am intrat”, a arătat Preafericirea Sa.

Te Deum și proclamarea solemnă a noului an omagial și comemorativ în Patriarhia Română

După Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou de către PS Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor de slujitori, în prezența Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel și a PS Părinte Varlaam Ploieșteanul. Au fost rostite cereri și rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu în anul ce a trecut și a fost binecuvântat noul an civil care a început.

În continuare, după Te Deum, a avut loc proclamarea solemnă a anului 2017 drept Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în Patriarhia Română.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a citit actul oficial de proclamare. Cu această ocazie a fost prezentată și icoana anului omagial care îl înfățișează pe Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, considerat primul iconar al Bisericii creștine și ocrotitorul pictorilor bisericești și al iconarilor.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că sfintele icoane sunt nedespărțite de viața duhovnicească a credincioșilor pentru că îi inspiră pe aceștia să imite viața curată a sfinților și să se împărtășească din sfințenia lor.

„Icoanele sfinţilor ne cheamă la sfinţenie. Sfinţii sunt dascăli, pilde de urmat şi rugători pentru noi. Ei cunosc greutăţile vieţii creştine într-o lume care adesea este ostilă lui Dumnezeu. Ei au cunoscut prigoane, au trecut prin suferinţe, dar iubirea lui Hristos s-a făcut prezentă în ei şi le-a dat putere să treacă peste toate necazurile şi ispitele. Sfinţii nu sunt numai modele morale care trebuie imitate din exterior, ci sunt rugători pentru noi şi împreună cu noi”, a explicat Patriarhul nostru.

De asemenea, comemorarea tuturor apărătorilor Ortodoxiei din timpul comunismului este expresia unei datorii morale față de cei care ne-au transmis credința ortodoxă în vremuri grele, dar și un model de inspirație pentru lucrarea misionară ortodoxă. „Cinstirea celor care au pătimit pentru Hristos în comunism, într-un regim ateu ostil Bisericii, este nu numai o datorie morală, ci este şi un izvor de inspiraţie, să cunoaștem cum, în timpuri grele, sute de preoţi au fost chinuiţi şi trimişi în închisori, dar şi-au păstrat credinţa. De asemenea, mulţi credincioşi mireni au suferit pentru că erau creştini şi au mărturisit credinţa. Între apărătorii Ortodoxiei se află și bunicile şi mamele nostre, părinţii, dar și simpli credincioşi. Deşi copiii învăţau la şcoală că nu există Dumnezeu, bunicile şi părinţii copiilor, împreună cu preoţii slujitori ai Bisericii, i-au învăţat pe copii să se roage, să iubească pe Hristos, să sărute sfintele icoane, să se împărtăşească. De aceea, deşi nu s-a predat religia în şcoli, în anul 1989, când a avut loc Revoluţia din decembrie, mulţi copii şi tineri au îngenuncheat şi au rostit rugăciunea «Tatăl nostru» şi s-au însemnat cu semnul Sfintei Cruci. De unde au învăţat ei acestea? Din familia credincioasă, precum şi de la Biserică. De toţi aceşti mărturisitori ai Ortodoxiei în timpul comunismului ne vom aminti cu evlavie, respect şi preţuire în anul în care am intrat”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Toți credincioșii prezenți au primit, în semn de binecuvântare de la Preafericirea Sa, iconițe cu chipul Sfântului Apostol și Evanghelist Luca.