Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari Varlaam Ploieșteanul, Paisie Sinaitul și Timotei Prahoveanul, înconjurați de un sobor de clerici, au săvârșit rânduiala liturgică specifică slăvitului praznic al Învierii Domnului. La finalul acesteia, puţin după miezul nopții Sfintelor Paşti, în pridvorul Reședinței Patriarhale, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învățătură.
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
Popoare și neamuri, Oameni și oameni, având gândul curat, Veniți să primiți lumina pascală, simțind că Hristos a înviat! E ziua în care pământul se‑aprinde din focul iubirii nestins, Îngeri și
„Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră” (1 Corinteni, 15, 14) Credința creștinilor în Învierea lui Hristos și
https://www.youtube.com/embed/B13FW-y0rXk Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos sau Sfintele Paşti este cea mai mare sărbătoare a Bisericii, deoarece Învierea lui Hristos este începutul sau arvuna
Patriarhia Română precizează că slujbele liturgice dedicate sărbătorii Învierii Domnului (Sfintele Paști) vor fi săvârșite la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, situată pe Colina Bucuriei din București.
„În vremea aceea, ucenicii au păstrat cuvântul lui Iisus, întrebându-se între ei: Ce înseamnă a învia din morți? Și L-au întrebat pe El, zicând: Pentru ce zic fariseii și cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie? Iar Iisus le-a răspuns: Ilie, venind întâi, va așeza iarăși toate. Și cum este scris despre Fiul Omului, că va să pătimească multe și să fie defăimat? Dar vă zic vouă că Ilie a și venit, și i-au făcut toate câte au voit, precum s-a scris despre el. Și, venind la ucenici, a văzut mulțime mare împrejurul lor și pe cărturari sfădindu-se cu ei. Și, îndată, toată mulțimea, văzându-L, s-a spăimântat și, alergând, I se închina.”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, Cap. 12, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 1064 „Desființând prin înviere stăpânirea
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, Cartea a VI-a, Cap. XXIII, 3-4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 853-854 „După pilda Profetului Iona (Matei
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XLIII, I-II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 510 „Că precum Iona, le spune Hristos, a fost în pântecele chitului trei zile și trei
De câte ori Şi-a vestit moartea, Hristos Şi-a vestit şi învierea (Matei 16, 21; 17, 23; 20, 18-19). Venirea lui Hristos în trup face ca învierea să apară în ecuaţia existenţei umane ca o consecinţă
Suntem în perioada luminoasă a celor 40 de zile ale sărbătorii pascale. În centru se află Învierea lui Hristos, pe care întreaga făptură o slăveşte. Pentru noi, creştinii ortodocşi, Învierea Domnului este
Ne aflăm încă în perioada luminoasă ce stă sub semnul Învierii. Este demn de remarcat aici faptul că praznicul Învierii are cea mai lungă perioadă de odovăire, care se încheie după patruzeci de zile, mai exact, în ajunul Înălțării Domnului. Aceasta înseamnă că în toate aceste zile ni se amintește neîncetat despre evenimentul de temelie al credinței noastre, Învierea lui Hristos și, în directă legătură cu aceasta, despre învierea noastră sau, așa cum se mai spune, „cea de obște”. Această insistență asupra Învierii Domnului din perioada pascală are desigur scopul de a fixa foarte bine această învățătură în conștiința creștină, care este nu doar cea mai importantă, ci și cea mai greu de înțeles și acceptat. Și da, este greu de acceptat, întrucât o asemenea propovăduire a Învierii Domnului și apoi a învierii tuturor este ceva nemaiîntâlnit; nici o altă religie, nici o altă filosofie nu au susținut vreodată ceva asemănător.
Pentru noi, creştinii ortodocşi, Învierea este cea mai importantă sărbătoare. Această „sărbătoare a sărbătorilor şi praznic al praznicelor” reprezintă evenimentul cel mai de seamă în viața liturgică
Hristos a înviat în prima zi a săptămânii, când a fost creată lumina. Prin Învierea Sa, Domnul inaugurează ziua a opta. Această zi a Învierii este și prima, dar și a opta, fiind numită Ziua Domnului. În li
Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești, Cuvântare la Învierea Domnului, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (2015), vol. 14, pp. 168-169 „Ai văzut faptele mari ale Învierii D
Sărbătoarea Paștilor marchează Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, un eveniment fundamental pentru credința creștină, simbolizând victoria asupra morții și a păcatului. Învierea este văzută și înțeleasă ca o confirmare a divinității Mântuitorului Hristos și a promisiunii vieții veșnice pentru toți cei care cred în El. Este o ocazie de bucurie, reflecție și reînnoire spirituală. Pe lângă aspectul spiritual, Paștele este un moment de reflecție și reînnoire personală.
În spiritualitatea creștină, Învierea Domnului Iisus Hristos este izvorul bucuriei, care nu este doar una emoțională, ci are fundament teologic, soteriologic și escatologic. „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea!”, vestește Psalmul 117-24, al cărui verset îl auzim rostit în biserici, mai ales în săptămâna luminată. Învierea lui Hristos marchează biruința asupra morții, simbolizând restaurarea firii umane căzute și redarea potențialului îndumnezeirii tuturor oamenilor. „Bucuraţi-vă!”, au fost primele cuvinte adresate de Domnul Înviat către femeile mironosițe, iar noi, oameni muritori, trăim în prezent o bucurie anticipativă a veșniciei.
Vorbim adeseori pe marginea cuvintelor Evangheliei, ori a unor preafrumoase ziceri patericale despre iertare, virtute fără de care nu putem dobândi mântuirea. Copleșiți de importanța ei, medităm adesea la
HRISTOS A ÎNVIAT! Este mesajul pascal pe care‑l auzim în fiecare zi din cele 40 de zile ale sărbătorii Învierii Domnului. Acesta este adevărul fundamental al credinței noastre pe care se întemeiază întreaga
De praznicul Învierii Domnului, 20 aprilie, mii de credincioși s-au adunat pe platoul Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin, primind Sfânta Lumină de la Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim. La miezul nopţii, ierarhul a ieșit cu două făclii aprinse cu Lumină adusă de la Ierusalim, rostind chemarea pascală „Veniți de primiți lumină!”. Utrenia Pascală și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în catedrală de către ierarh. Răspunsurile au fost date de către Grupul psaltic „Sfântul Nicodim” al Catedralei Episcopale. În Duminica Paştilor, în jurul orei 12:00, Preasfințitul Părinte Nicodim a săvârșit Vecernia zilei de luni din Săptămâna Luminată, numită şi „A doua Înviere”.
