Evanghelia duminicii de astăzi este Evanghelia Judecăţii de Apoi, Evanghelia faptelor bune izvorâte din iubirea faţă de semenii noştri în care tainic sălăşluieşte Hristos. În legătură
15 Feb, 2015
x
Evanghelia duminicii de astăzi este Evanghelia Judecăţii de Apoi, Evanghelia faptelor bune izvorâte din iubirea faţă de semenii noştri în care tainic sălăşluieşte Hristos. În legătură
În fiecare sâmbătă din Postul Mare până la Sâmbăta lui Lazăr (ziua premergătoare Floriilor), Biserica ne îndeamnă să ne îndreptăm gândurile către cei trecuţi la cele veşnice. Chiar din preziua Lăsatului sec de carne, la Moşii de iarnă, se săvârşeşte pomenirea de obşte a morţilor şi se fac milostenii pentru sufletele moşilor şi strămoşilor noştri mutaţi la Domnul. Întrucât ştim că sufletul este nemuritor, iar adormirea este doar o trecere către viaţa cea veşnică, nu îi uităm pe cei dragi după înmormântare, ci îi pomenim şi ne rugăm Domnului pentru odihna şi iertarea păcatelor lor. Adevărata moarte este uitarea, după cum spunea Nicolae Iorga: „Oamenii nu mor cu adevărat când sunt coborâţi în mormânt, ci când sunt uitaţi de către noi, când îi îngropăm nu în pământ, ci în uitare!”
În prima sâmbătă din luna noiembrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi, zi cunoscută în tradiţia populară ca Moşii de toamnă. În toate lăcaşurile
Duminica a XX-a după Rusalii (Învierea fiului văduvei din Nain) Luca 7, 11-16 „În vremea aceea S-a dus Iisus într-o cetate numită Nain şi împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi
Sâmbăta Moşilor de toamnă este o zi specială în care Biserica noastră îi pomeneşte pe toţi cei adormiţi întru Domnul. În sfintele lăcaşuri, slujitorii se roagă alături de cei vii, care aduc pentru
În Postul Mare, în care cu toţii ne pregătim pentru sărbătoarea Învierii Domnului, ne-am obişnuit să nu-i uităm şi să-i pomenim şi pe cei dragi din familie, plecaţi în lumea veşniciei. Pomenirea morţilor în sâmbetele din perioada prepascală este un obicei împământenit în toată Moldova, cultul pentru cei adormiţi având rădăcini vechi în tradiţia noastră.
Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit la slujba Parastasului de 40 de zile a vrednicului de pomenire arhiepiscopul şi mitropolitul Bartolomeu Anania, în Catedrala
Biserica poartă grijă de sufletele fiilor ei care au trecut pragul veşniciei, prin pomenirea la Jertfa euharistică şi prin săvârşirea unor slujbe specifice. Pe lângă "soroacele" îndătinate, care urmează
În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. Cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă, această zi este un prilej de comemorare şi rugăciune pentru cei care "s-au săvârşit în dreapta credinţă".
În fiecare an, în sâmbăta ce precede duminica Judecăţii de Apoi se sărbătoresc "moşii de iarnă". Denumirea de "moşi" cuprinde pe toţi moşii şi strămoşii, pe toţi creştinii care au adormit în dreapta cr
Ortodoxia se fundamentează pe înviere, iar viaţa pământească nu îşi găseşte rost decât privită eshatologic, unui creştin ortodox moartea îi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria
Pomenirea celor adormiţi constituie un prilej prin care neamul omenesc trăieşte, într-un fel, intensitatea unei relaţii şi a unei comuniuni săvârşite prin slujbă. Pentru aceasta Biserica a rânduit pomeniri
În Biserica Ortodoxă, cultul morţilor reprezintă un important segment al vieţii religioase. Grija pentru cei adormiţi trasează de cele mai multe ori coordonatele vieţii creştine. În cadrul slujbelor de
Pe credinţa în nemurirea sufletului, în vieţuirea lui după despărţirea de trup, precum şi în Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos se întemeiază ceea ce numim în Biserica Ortodoxă cultul morţilor,
În Biserica Ortodoxă se face astăzi, 7 noiembrie, pomenirea tuturor celor adormiţi întru Domnul. Această slujbă se numeşte în popor Moşii de toamnă. Credincioşii obişnuiesc să se roage sau să pomenească
Cum putem ajuta pe cei morţi fără nici o pregătire; ce datorii creştineşti avem pentru cei răposaţi? Cei care mor subit - de inimă, în accidente, la operaţie sau în alte împrejurări grele, fără nici o
Cultul morţilor este dezvoltat foarte mult în rândul credincioşilor. Uneori, din prea multă pietate sau, alteori, din superstiţie, aceştia au adaptat rânduielilor liturgice tot felul de inovaţii sau practici
Moşii de vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paşti, atunci când Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh. La Moşii de vară se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, iar pomana era dată îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu această ocazie, numite şi moşoaice. Sărbătorile Moşilor exprimă un anume tip de întrepătrundere între lumea celor vii, „lumea cu dor”, şi lumea de dincolo, „lumea fără dor”, graniţa dintre cele două lumi fiind, în concepţia înaintaşilor noştri, extrem de permeabilă, conform celor precizate de etnograful Marcel Lutic. La Rusalii, la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul sărbătorilor pascale.
Astăzi, în Biserica Ortodoxă sunt pomeniţi cei adormiţi întru Domnul. În fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, numită în popor „Moşii de iarnă“, credincioşii fac
Se mai pot pune la slujbe morţii care se ard la crematoriu? Dacă s-au pus fără voia lor la crematoriu, se pot pune la slujbe. Pentru că cei de pe front, când bătea artileria şi brandurile şi aviaţia la
Cum putem ajuta pe cei morţi fără nici o pregătire; ce datorii creştineşti avem pentru cei răposaţi? Cei care mor subit - de inimă, în accidente, la operaţie sau în alte împrejurări grele, fără nici o
