În Biserica Ortodoxă Română avem trei momente în cursul anului când se fac pomeniri generale pentru cei adormiţi: Moşii de iarnă - sâmbăta ce precedă Duminica Înficoşătoarei Judecăţi; Moşii de vară -
01 Noi, 2024
x
În Biserica Ortodoxă Română avem trei momente în cursul anului când se fac pomeniri generale pentru cei adormiţi: Moşii de iarnă - sâmbăta ce precedă Duminica Înficoşătoarei Judecăţi; Moşii de vară -
Theologica Pentru un creştin care mărturiseşte credinţa ortodoxă formulată la sinoadele ecumenice scopul ultim al existenţei sale este mântuirea şi viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor. De
Biserica Ortodoxă acordă o atenţie specială pomenirii celor adormiţi în Domnul. Toate sâmbetele sunt dedicate pomenirii celor trecuți la Domnul. Între acestea avem trei sâmbete în care se face pomenirea
În Biserica Ortodoxă, cea mai frecventă slujbă care se face pentru cei adormiţi este parastasul, un rezumat al slujbei Înmormântării, cu rugăciunile de dezlegare şi iertare rostite de fiecare dată. Primul
Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor şi Anempodist erau din Persia şi au vieţuit în vremea domniei regelui Sapor al 2-lea (309-379), cel care a început prigonirea creştinilor. În acel timp,
Astăzi, în sâmbăta săptămânii lăsatului sec de brânză, Biserica a rânduit pomenirea tuturor sfinților, bărbaţi şi femei, care s-au nevoit prin viață ascetică, post și rugăciune. Această sâmbătă
Sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi este rânduită de Biserica Ortodoxă pomenirii de obşte a tuturor moşilor şi strămoşilor noştri trecuţi din această viaţă. Trupurile lor dorm
Astăzi, „dumnezeieştii Părinţi au hotărât pomenirea tuturor celor din veac adormiţi întru dreapta credinţă, în nădejdea învierii veşnice”. În Sâmbăta Moşilor de iarnă, în biserici îi pomenim pe cei adormiți la Dumnezeiasca Liturghie, la slujba Parastasului de obşte și facem milostenie pentru ei. Ne rugăm pentru ca Dumnezeu să odihnească sufletul lor în pacea, iubirea și lumina Preasfintei Treimi.
Când cineva drag trece „dincolo”, adeseori ne întrebăm: de ce, moartea? Cum ar fi arătat existența fără el? Ce facem cu dorul de cei ce au pășit pe tărâmul veșniciei? Cum să ne împăcăm cu acest
În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi sau a lăsatului sec de carne, în Biserica Ortodoxă Română se săvârșesc slujbe de pomenire generală a celor
Pe credinţa în nemurirea sufletului, în vieţuirea lui după despărţirea de trup, precum şi în Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos se întemeiază ceea ce numim în Biserica Ortodoxă cultul morţilor, adică, mai explicit, grija celor vii de a-i purta în rugăciunile lor pe cei mutaţi la Domnul, ce se regăseşte în diferite rituri şi ceremonii, dar mai ales se exprimă prin rugăciunile înălţate către Dumnezeu pentru aceştia în cadrul Sfintei Liturghii. Părintele Silviu Tudose, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, ne vorbeşte astăzi, în sâmbăta „Moșilor de iarnă”, despre pomenirile obștești pentru cei adormiți şi despre diferite probleme pastorale legate de acestea.
Păstrarea amintirii înaintașilor este definitorie fiecărei generații. În pofida revoluției identitare care presupune eliberarea de orice limitare, inclusiv de factură ancestrală sau genealogică,
Evanghelia duminicii de astăzi este Evanghelia Judecăţii de Apoi, Evanghelia faptelor bune izvorâte din iubirea faţă de semenii noştri în care tainic sălăşluieşte Hristos. În legătură
Astăzi, "dumnezeieştii Părinţi au hotărât pomenirea tuturor celor din veac adormiţi întru dreapta credinţă, în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice". Aceasta este chemarea Bisericii pentru pomenirea
Sâmbăta Moşilor de toamnă este o zi specială în care Biserica noastră îi pomeneşte pe toţi cei adormiţi întru Domnul. În sfintele lăcaşuri, slujitorii se roagă alături de cei vii, care aduc pentru
Biserica poartă grijă de sufletele fiilor ei care au trecut pragul veşniciei, prin pomenirea la Jertfa euharistică şi prin săvârşirea unor slujbe specifice. Pe lângă "soroacele" îndătinate, care urmează
În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. Cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă, această zi este un prilej de comemorare şi rugăciune pentru cei care "s-au săvârşit în dreapta credinţă".
În fiecare an, în sâmbăta ce precede duminica Judecăţii de Apoi se sărbătoresc "moşii de iarnă". Denumirea de "moşi" cuprinde pe toţi moşii şi strămoşii, pe toţi creştinii care au adormit în dreapta cr
Ortodoxia se fundamentează pe înviere, iar viaţa pământească nu îşi găseşte rost decât privită eshatologic, unui creştin ortodox moartea îi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria
Moşii de vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paşti, atunci când Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh. La Moşii de vară se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, iar pomana era dată îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu această ocazie, numite şi moşoaice. Sărbătorile Moşilor exprimă un anume tip de întrepătrundere între lumea celor vii, „lumea cu dor”, şi lumea de dincolo, „lumea fără dor”, graniţa dintre cele două lumi fiind, în concepţia înaintaşilor noştri, extrem de permeabilă, conform celor precizate de etnograful Marcel Lutic. La Rusalii, la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul sărbătorilor pascale.
Piaţa românească a fost invadată, mai ales în ultima perioadă, de costume pentru carnaval care de care mai ciudate, mai îndrăzneţe şi, de ce nu, mai hidoase. Nici un părinte nu opune rezistenţă dorinţei
