Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan, omilia 27, 2-3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2016), vol. 15, pp. 257-258 „De ce a iubit Dumnezeu lumea atât de mult? Din nici un alt motiv d
08 Feb, 2026
Exemple de smerenie și răbdare din viața protosinghelului Vichentie Mălău
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 596
„Dacă toată viaţa sfinţiei tale nu te vei hotărî ca pe toţi şi pe toate să-i crezi sfinţi şi sfinte, nu te poți mântui şi degeaba mai stai în călugărie. Eu cred din inimă că toţi sunt sfinţi şi sfinte şi că Dumnezeu îi mântuieşte şi îi sfinţeşte aşa cum eu nu pot pricepe, nici sfinţia ta!
(...) – Vă încredinţez că cel ce urăşte, chiar motivat, pe aproapele său, se face atât de vinovat, încât merită a fi tras la cea mai înaltă instanţă de judecată. Iar cel ce defaimă şi ponegreşte pe aproapele, se aseamănă cu ucigaşii de oameni care se condamnă la cea mai grea pedeapsă.
(...) Înainte de plecarea sa în Banat, au venit la bătrânul doi ucenici, ieromonahul Climent şi monahul Cleopa - şi cu multe lacrimi i-au zis:
– Preacuvioase părinte, în curând vei pleca de la noi şi nu ne vom mai vedea în viaţa aceasta. Spune-ne ultimul cuvânt de folos.
Iar părintele Vichentie, punându-şi mâna pe grumazul Părintelui Cleopa şi cu cealaltă lovind uşor în masă, a zis:
- Ascultă, mata, Părinte Cleopa, ascultă ce-ţi spune popa. Iată ultimul meu cuvânt: răbdare, răbdare, răbdare! Şi când ţi se va părea matale că ai gătit-o, ia-o din nou de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare!
– Dar până când, părinte Vichentie?
– Până la uşa mormântului! Apoi, dragii mei, vom merge noi acolo în grădina raiului. Şi acolo cântă păsări aşa de minunat! Şi sunt copaci cu flori şi fructe de aur! Şi pajişti care veşnic înfloresc. Şi sunt izvoare cu ape limpezi! Acolo vom vedea cetele sfinţilor. Acolo vom auzi cântările îngerilor. Acolo vom petrece în veci cu Domnul. Deci, fraţii mei, acolo în rai să ne întâlnim!”
(Cuvinte ale sfinţilor români, pr. Narcis Stupcanu)
.jpg)
