Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Odovania praznicului Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Nichifor

Odovania praznicului Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Nichifor

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 09 Feb 2026

Sfântul Mucenic Nichifor (†260) era din Antiohia Siriei. În acest oraş important al lumii antice era un preot ce se numea Saprichie şi care era prietenul Sfântului Nichifor. Mineiul ne spune că Saprichie, „din îndemn diavolesc, s-a pornit cu ură asupra Sfântului Nichifor”. Când Saprichie a fost prins de slujitorii zeităţilor păgâne şi supus chinurilor, „Sfântul Nichifor a trimis la el mijlocitori, cerându-i iertare, dar acesta nu a voit să audă rugăciunile lui”. Văzând Sfântul Nichifor că preotul Saprichie este dus să i se taie capul, a venit îna­intea lui şi i-a cerut iertare. Sfântul Nichifor „aducându-i aminte de poruncile lui Hristos privitoare la dragostea creştină, Saprichie nu l-a ascultat. Şi, trecând prin multe chinuri şi apropiindu-se de cunună şi de răsplată, ca unul care urma să fie jertfit pentru Hristos, Saprichie n-a primit să-i dea Sfântului Nichifor iertare şi, dezbrăcat fiind de ajutorul lui Dumnezeu, a zis călăilor: «Lăsaţi-mă, că voi aduce jertfă idolilor». Atunci Sfântul Nichifor, văzând aceasta, s-a dat pe sine călăilor şi, mărturisind pe faţă pe Hristos, i s-a tăiat capul”. Aşa şi-a sfârşit viaţa muceniceşte Sfântul Nichifor, în locul lui Saprichie, în a noua zi a lunii februarie, luând cununa biruinţei de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi „stând înaintea Lui, în ceata Sfinţilor Mucenici, care cinstesc pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Unul în Treime Dumnezeu, Căruia se cuvine cinstea şi închinăciunea, slava şi stăpânirea în veci” (Proloagele).