Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sf. Mare Mc. Marina; Sf. Ier. Eufrasie, Episcopul Ionopolei

Sf. Mare Mc. Marina; Sf. Ier. Eufrasie, Episcopul Ionopolei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 17 Iulie 2026

Sfânta Mare Muceniță Marina (sec. III-IV) era din Antiohia Pisidiei. Tatăl său, Edesie, era slujitor al idolilor păgâni. După moartea mamei a fost încredinţată unei femei dintr-un sat din afara cetăţii pentru a o creşte acolo. La vârsta de 12 ani a aflat de la un creştin râvnitor despre Hristos. Tatăl ei, aflând că fiica lui a crezut în Hristos, „a urât-o şi o socotea pe ea nu ca pe o fiică, ci ca pe o străină”. La vârsta de 15 ani a fost adusă înaintea mai-marelui cetăţii, Olimvrie, un mare persecutor al creştinilor. Acesta, văzând-o cât este de frumoasă, a dorit să o ia de soţie. Pentru că a refuzat să se căsătorească cu el și să jertfească idolilor, Marina a fost supusă la chinuri pentru a se lepăda de Hristos: a fost spânzurată pe un stâlp, trupul i-a fost sfârtecat „cu unelte ascuţite”, apoi „a fost arsă cu făclii şi aruncată cu capul în jos, într-un vas cu apă”. Nereuşind nimic cu aceste chinuri, dregătorul a poruncit să fie martirizată prin tăierea capului. În timpul martirajului a mărturisit credinţa sa în Hristos prin cuvintele: „Marina mă cheamă, născută sunt în Pisidia şi cred în numele Domnului Hristos”. Sfâr­şitul ei mucenicesc a fost în ziua de 17 iulie 304. Creştinii au îngropat cu cinste trupul ei. Părţi din moaştele Sfintei Marina se găsesc la mănăstirile Xeno­font, Iviron şi Filoteu din Muntele Athos, iar în România la mănăstirile Hurezi, Căldăruşani, Ţigăneşti, precum şi în alte sfinte lăcaşuri. Sfânta Mare Muceniță Marina este una dintre cele mai populare sfinte din Ortodoxie, fiind invocată în rugăciunile Bisericii ca izbăvitoare de duhuri rele şi tămăduitoare de boli sufleteşti şi trupeşti.

Citeşte mai multe despre:   Sfanta Marina