Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sf. Mc. Agata şi Teodula

Sf. Mc. Agata şi Teodula

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 05 Feb 2026

Sfânta Muceniţă Agata (†251) era de loc din Sicilia, dintr-o cetate (Panormos) pe locul căreia astăzi se află oraşul Palermo. Era de neam ales, fiind dintr-o familie bogată, ceea ce i-a facilitat o educaţie aleasă. Ea a urmat lui Hristos strălucind în credinţă şi fapte bune. Când ajunge împărat al Romei Deciu (249-251), la ordinul său este declanşată persecuţia creştinilor  din Imperiu. Conducătorul Siciliei, în timpul acestui împărat persecutor, era Quintilian care a pus în aplicare porunca împărătească de persecutare a creştinilor. Auzind că Agata este creştină a cerut să fie adusă la judecată în localitatea Catania. Pe drum sfânta nu a încetat să se roage lui Hristos să o întărească pentru a mărturisi fără frică credinţa creştină. Ajunsă în Catania, la ordinul lui Quintilian, este dusă în casa unei femei necredincioase, Afrodisia, care trebuia să o convingă să părăsească credinţa creştină. Agata şi-a păstrat credinţa mărturisind pe Hristos. Este adusă înaintea lui Quintilian, unde sfânta mărturiseşte credinţa în Hristos. La ordinul dregătorului i se taie sânii, însă noaptea în temniţă prin arătarea Sfântului Apostol Petru, este vindecată de Dumnezeu. Este scoasă înaintea dregătorului şi continuând să mărturisească pe Hristos este târâtă pe cioburi ascuţite şi arsă cu cărbuni aprinşi. Aruncată în temniţă, din cauza suferinţelor provocate de chinurile la care a fost supusă, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, la 5 februarie 251. Creştinii i-au înmormântat cu mare cinste trupul, iar în timpul prohodirii ei, un înger s-a arătat în chip de tânăr şi a pus în sicriul sfintei o tăbliţă de piatră, pe care erau gravate cuvintele: „Minte cuvioasă, cinste de la Dumnezeu şi izbăvire patriei”. Multe minuni s-au făcut la cinstitele sale moaşte, ceea ce a făcut să crească evlavia creştinilor faţă de Sfânta Agata.

În secolul al XI-lea sfintele ei moaşte au fost mutate la Constantinopol. În anul 1204, în timpul Cruciadei a IV-a, când Constantinopolul a fost prădat de cruciaţi, aceştia au luat sfintele moaşte ale Muceniţei Agata şi le-au readus în Sicilia.

Astăzi capul sfintei se păstrează la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos, iar celelalte părţi din sfintele ei moaşte se păstrează în Italia, în oraşul sicilian Catania.