Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Sf. Cuv. Erasm

Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Sf. Cuv. Erasm

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 18 Iunie 2026

Sfinții Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul (†70-79) - Leontie era din Elada şi a fost soldat. A participat la mai multe lupte din mai multe războaie, iar pentru vitejia sa a fost răsplătit cu o degrătorie. Când era în oraşul Tripoli, din Africa, „primea pe cei săraci cu dragoste şi îi ospăta cu mese îmbelşugate, şi se închina lui Dumnezeu cinstit şi curat”. Aflând Adrian, stăpânitorul Feniciei, a trimis la el pe Ipatie tribunul, cu doi ostaşi, dintre care pe unul îl chema Teodul. Pe drum, tribunul Ipatie „a fost cuprins de friguri şi a auzit un glas ce venea de sus şi, arătându-se lui un înger, îi poruncea ca, dacă vrea să se vindece de boală, să cheme de trei ori în ajutor pe Dumnezeul lui Leontie. Glasul acela l-a auzit şi Teodul. Astfel, ajungând la Tripoli, au fost primiţi de Leontie însuşi, fără să ştie ei cine este acela care i-a primit. Întrebându-l despre Leontie, se prefăceau că sunt prietenii lui şi ai credinţei lui. Pentru aceasta, Sfântul le-a spus că el este Leontie, robul lui Hristos, şi că se fereşte de cei pe care ei îi numesc dumnezei. Auzind acestea, tribunul Ipatie şi ostaşul Teodul au căzut înaintea Sfântului, cerând de la el har, ca să fie şi ei robii lui Hristos. Rugându-se Sfântul pentru ei, a venit un nor de apă din cer, care i-a botezat şi i-a luminat, iar Leontie i-a îmbrăcat cu haine albe” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul X, luna iunie). Păgânii s-au tulburat şi l-au vestit pe dregătorul Adrian, care, venind în Tripoli, a ordonat arestarea lui Leontie, a tribunului Ipatie şi a ostaşului Teodul. Au fost aruncaţi în temniţă, până la judecată. A doua zi au fost aduşi înaintea dregătorului. Acesta i-a îndemnat să părăsească credinţa creştină. Văzând că nu poate să-i determine să se lepede de Hristos, a poruncit ca Sfântul Ipatie să fie spânzurat de un lemn, iar Sfântul Teodul să fie bătut cu săbii de lemn. „După aceasta, li s-au tăiat capetele cu securea, iar marele Mucenic Leontie, fiind bătut mai întâi cu toiege, apoi, neţinând seama de făgăduinţele cele amăgitoare ale tiranului, ba încă luându-l şi în râs, după ce a fost spânzurat şi strujit, a fost legat de patru stâlpi şi bătut până ce şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul X, luna iunie). Sfântul Leontie a fost martirizat în ziua de 18 iunie, pe când la Roma domnea împăratul Vespasian (69-79).