Sf. Mc. Prov, Tarah şi Andronic; Sf. Ier. Cosma, Episcopul Maiumei

Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic au trăit pe vremea lui Diocleţian (286-305) şi, fiind prinşi că sunt creştini, în cetatea Pompeiopole, au fost aduşi la judecată înaintea dregătorului Flavian. Tarah era bătrân, roman cu neamul şi avea slujba de ostaş. Prov era din Tracia, iar Andronic era din Efes. Pentru credinţa lor au fost cumplit chinuiţi, tăvăliţi prin cărbuni aprinşi, spânzuraţi cu capul în jos şi împunşi cu ţepuşe înroşite în foc. Zadarnice s-au dovedit însă toate acestea, căci sfinţii au rămas neclintiţi în credinţa lor. Apoi au fost aruncaţi la fiarele sălbatice, dar acelea nimic rău nu le-au făcut. Pentru aceasta au fost tăiaţi în bucăţi cu sabia şi aşa şi-au dat sufletele în mâinile lui Dumnezeu. Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte şi pe Sfântul Cosma făcătorul de cântări, Episcopul Maiumei (†787). Rămânând orfan de tânăr, a fost luat de tatăl Sfântului Ioan Damaschin şi crescut de acesta. Pentru că era înstărit, a luat în casa sa un dascăl învăţat şi înţelept pe care-l chema tot Cosma. Şi i-a dat aceluia în seamă pe fiul său Ioan şi pe fiul său cel de suflet, Cosma, să-i înveţe meşteşugul cărţilor. Crescând Ioan şi Cosma, au plecat din casa părintelui lor şi au mers la Mănăstirea „Sfântul Sava” şi s-au făcut monahi. Pornindu-se lupta împotriva sfintelor icoane, acest cuvios l-a îndemnat pe Sfântul Ioan Damaschin să scrie către dreptcredincioşi cuvinte pentru cinstirea sfintelor icoane. Şi amândoi, prin cuvânt şi prin scris, s-au nevoit mult împotriva luptătorilor sfintelor icoane. El a împodobit Biserica lui Dumnezeu cu foarte frumoase tropare şi canoane. El a cinstit cu cântări Învierea lui Lazăr, Intrarea Domnului în Ierusalim, Cina cea de taină şi Patimile cele de voie ale Domnului nostru Iisus Hristos, precum şi alte praznice dumnezeieşti. Deci, a ajuns Cosma Episcop al Maiumei, strălucind ca o stea a cerului. A luptat împotriva iconoclaştilor şi după o viaţă curată a trecut în pace la Domnul.