Sfânta Muceniţă Achilina; Sfântul Ierarh Trifilie, Episcopul Lefcosiei din Cipru

Sfânta Achilina (†303) a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305), fiind din cetatea Biblos, fiică a unui mare şi strălucit bărbat, anume Evtolmie. Botezată fiind de episcopul Evtalie şi ajungând la vârsta de 15 ani, aducea la credinţa în Hristos pe fetele de vârsta ei şi crescute împreună cu ea, învăţându-le să se păzească de idoli. De aceea, a fost pârâtă fericita la dregătorul Volusian şi, fiind adusă spre cercetare, a mărturisit cu mult curaj numele lui Hristos. A fost bătută pentru aceasta cu vergi şi străpunsă prin urechi cu ţepuşe de fier înroşite în foc, însă ea, mărturisind neîncetat credinţa în Hristos, a fost osândită la moarte. Deci, tâindu-i-se capul, s-a mutat la Domnul, iar trupul ei a fost îngropat în cetatea sa, Biblos. În această zi, pomenirea Cuviosului Iacov, cel care a fost înşelat de diavolul, iar apoi s-a pocăit. Fericitul Iacov, iubind pe Hristos, s-a înstrăinat de lume şi a lăsat toată averea sa. Însă, după aceasta, s-a mândrit, din lucrarea diavolului, şi îndrăznind zicea: „Cine altul ştie, mai bine decât mine, mântuirea mea”? Pentru aceasta săvârşea multe şi mari nevoinţe, dar fără să îi întrebe pe cei pricepuţi, după cum învaţă dumnezeieştii Părinţi. Într-una din zile i s-a arătat un diavol, prefăcut în chip de înger de lumină, şi i-a zis să facă curat în chilie şi să aprindă toate candelele, căci Însuşi Hristos va veni la el să îi aducă multe daruri. Şi a venit la el satana, cu slavă şi cu nălucire multă, iar Iacov i s-a închinat lui. Atunci diavolul l-a lovit pe Iacov în frunte şi a fugit. Deci, a doua zi, călugărul plângând a mers la un monah bătrân, iar bătrânul, mai înainte de a auzi de la Iacov vreun cuvânt, a zis către el: „Pleacă de aici, că te-a batjocorit satana”. Deci, după ce Iacov a plâns cu amar, a fost trimis de bătrân la o mănăstire cu viaţă de obşte. Şi a slujit la bucătărie şapte ani, apoi a stat încă şapte ani singur într-o chilie. Şi aşa, învăţând fericitul Iacov calea lui Dumnezeu, a ajuns făcător de minuni şi în pace şi-a săvârşit viaţa.