Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Sfinţii Mari Mucenici Eustatie şi soţia sa, Teopista, cu cei doi fii ai lor: Agapie şi Teopist
Sfântul Eustatie a fost un vestit căpitan de oşti, pe vremea împăratului Traian (98-117). Înainte de a se boteza, numele său era Plachida, iar soţia lui se numea Tatiana. Mergând într-o zi la vânătoare, a văzut în coarnele unui cerb Crucea lui Hristos, ce strălucea mai mult decât razele soarelui, iar pe Cruce era chipul Mântuitorului Iisus. Şi a auzit un glas care i-a spus: Pentru ce mă goneşti, Plachida? Eu sunt Hristos. Mergi la unul din preoţii mei creştini şi el îţi va arăta calea pe care s-o urmezi! Deci, s-au botezat el şi toată familia sa şi i s-a dat lui numele Eustatie, soţiei sale numele Teopista, iar copiilor, Agapie şi Teopist. Murind împăratul Traian şi venind la tron tiranul Adrian (117-138), Eustatie a fost chemat cu familia sa să jertfească idolilor. Pentru că nu s-au supus, au fost arşi de vii, primind de la Dumnezeu cununa muceniciei. Sfintele lor moaşte se găsesc la Biserica Iancu Vechi-Mătăsari din Bucureşti.